Muzeul Național Brukenthal, în colaborare cu Art Safari Bucharest, pregătește o expoziție de excepție intitulată Aurul de la Brukenthal, ce va avea loc la Palatul Dacia-România din capitală.
Expoziția va prezenta în premieră lucrări valoroase din tezaurul Muzeului de Istorie-Casa Altemberger din cadrul Muzeului Național Brukenthal.
Curatoriată de Alexandru Constantin Chituță, această expoziție va aduce publicului bucureștean piese preistorice din aur, bijuterii și monede romane, piese medievale timpurii (sec. VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săsești și obiecte de cult realizate de breasla aurarilor din Sibiu.
Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal a declarat: „Colaboarea cu Art Safari și cu doamna director Ioana Ciocan continuă, iar anul acesta vom aduce în premieră la București piese din tezaurul istoric, extrem de valoros al Muzeului de Istorie-Casa Altemberger din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Dacă în anul 2023 am realizat o premieră la București prin organizarea expoziției Brukenthal exclusive, prin prezentarea a 5 capodopere de pictură europeană, anul acesta publicul va putea vedea lucrări de o mare măiestrie din aur și argint. Tezaurul Muzeului Național Brukenthal cuprinde peste 2000 de piese: obiecte de cult (cruci, potire, etc), obiecte laice (pocale, pahare de breaslă) piese de podoabă (cingători, paftale, ceasuri etc.), argintărie de masă și monede. La Art Safari vor fi expuse unele dintre cele mai valoroase piese de cult, obiecte de referință pentru istoria prelucrării metalelor prețioase în Transilvania, adevărate capodopere ale genului, executate în mare majoritate de meșteri aurari sibieni. Sunt piese spectaculoase realizate printr-o complexitate de tehnici și motive decorative decorate cu pietre prețioase: diamante, perle naturale, rubine etc.
În expoziție vor putea fi văzute: Crucea relicvar de la Cisnădie, cca. 1440; Potirul din nucă de cocos, 1650; cupa din corn de rinocer, 1694; Pahar de fecioară, sec. XVII; Cană cu capac realizată de meșterul Sebastian Hann, 1682; Pafta de tip Marienheftel cu Fecioara Maria, sec. XVI, moneda Sponsianus și alte numeroase piese.”
Expoziția este realizată cu sprijinul:
– muzeografilor: Raluca Teodorescu, Claudia Urduzia, Ecaterina Natea, Gheorghe Natea
– restauratorilor: Ioan Brai, Călin Bobic
– conservatorilor: Ramona Muntean, Adela Negrea
– consultant științific: dr. Daniela Dâmboiu
