Autointitulatul împărat al romilor, Iulian Rădulescu, a încetat din viaţă

Iulian Rădulescu, autointitulatul împărat al romilor a încetat din viaţă în cursul nopţii. Acesta avea 79 de ani şi suferea de boli cardiace da şi de diabet. În ultima perioadă a fost internat în spital însă starea lui s-a agravat iar medicii nu au mai putut să îl salveze. Iulian Rădulescu a murit la reşedinţa sa din Sibiu.
„A trecut la Domnul în această dimineaţă Împăratul Iulian Rădulescu.Dumnezeu să mângâie familia îndoliată.” a scris pe Facebook, Dorin Cioabă, regele internaţional al romilor
Potrivit wikipedia, Iulian Rădulescu s-a născut în 1938, absolvind  la seral cursurile Grupului Școlar Agricol din cadrul penitenciarului Aiud, ulterior promovându-și examenul de bacalaureat în anul 1999 la un liceu seral din Sibiu, după ce încercase inutil cu un an în urmă să promoveze doi ani de studiu într-unul singur, solicitare ce i-a fost respinsă de către Ministerul Educației Naționale.
În același an a obținut și titlul de Doctor în limba rromani în India, cu un studiu despre limba rromani. A absolvit ulterior cursurile la distanță de la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din București, obținând diploma de inginer în managementul companiilor în anul 2004.
Iulian Rădulescu s-a autoproclamat „împărat al rromilor de pretutindeni” cu numele de Iulian I și a fost încoronat la 9 august 1993.
„Împăratul” a intrat în greva foamei la 12 mai 1995 acuzând guvernul român că îi etichetează pe rromi cu apelativul de „țigani”, termen considerat de el ca fiind rasist. Guvernul a luat această decizie pentru a înceta utilizarea termenului oficial de „romani” (pentru țigani) pentru că se făceau confuzii cu termenul de „români”. Pentru rezolvarea situației, s-a înlocuit termenul de „romani” cu cel de „rromi”. După o perioadă de certuri cu „regele” Ion Cioabă, Iulian Rădulescu a semnat cu „regele” un pact neoficial de neagresiune la data de 10 februarie 1997.
La data de 6 martie 1997, Iulian Rădulescu a anunțat că a emis un decret pentru crearea primului stat al minorității rromilor, cu numele simbolic de Cem Romengo, în orașul Târgu Jiu, din sud-vestul României. În opinia sa, „acest stat are o valoare simbolică și nu aduce atingere suveranității și integrității teritoriale a României. Nu va avea armată și nici frontiere”. El a solicitat statului român să li se recunoască țiganilor dreptul de proprietate asupra acestui teritoriu.