Zilele acestea sunt speciale pentru avocații sibieni, conducerea organizației avocaților din județ și membrii acesteia. Baroul Sibiu se află la ceas aniversar, iar ca organizație profesională trăiește file dintr-o poveste veche de 150 de ani.
Sibiu 100% vă propune o scurtă retrospectivă a meseriei de avocat în Sibiu din ultimul secolul și jumătate de practică. Este primul barou de avocatură care a apărut în Transilvania. Baroul Sibiu numără în prezent peste 400 de avocați, remarcându-se scăderea mediei de vârstă a corpului avocaților sibieni, echilibrul între generații fiind favorabil avocaților cu o vechime de până la 10 ani în profesie, afirmă conducerea Baroului sibian.
„Timp de 150 de ani, toți avocații au fost martorii unor transformări semnificative, atât a societății, dar cât și a Dreptului, pentru că Dreptul merge în paralel cu societatea. Au știut însă tot timpul să își apere principiile fundamentale ale profesiei și, după cum ați văzut, din aceste principii nu au abdicat, indiferent că au trecut prin perioade în care a existat o epurare, au fost supuși unor restricții semnificative în perioada regimului comunist. Crezul profesional, însă, a fost păstrat până în prezent.
Astăzi ne onorăm istoria, însă trebuie să privim evident și către viitor. Provocările cu care le confruntăm rândul profesiei, de la readucerea profesiei în poziția de elită pe care a avut-o în societate, recâștigarea respectului tuturor cetățenilor, dar și problemele cotidiene, cele care vin din dezvoltarea societății, cum ar fi gestionarea prudentă a progresului tehnologic care încearcă să se insereze în profesie și atunci această gestiune trebuie făcută cu mare prudență în cadrul organelor de conducere a profesiei”, susține decanul Baroului Sibiu, avocatul Alexandru Suciu. Avocatura este o tradiție în familia Suciu, în condițiile în care Alexandru este fiul fostului decan al baroului sibian, Dorin Suciu. „Desigur, actuala generație, noi, suntem cei care trebuie să decidem care este calea pe care trebuie să o urmeze profesia de avocat”, a adăugat Alexandru Suciu.
Începuturile avocaturii sibiene
Avocații sibieni au o istorie îndelungată și bogată în realizări, urmărind dintotdeauna să apere drepturile și libertățile semenilor și respectarea legii. În Sibiu, primii avocați care au deslușit tainele profesiei, făcând studiile la ei în oraș, s-au pregătit în cadrul Academiei de Drept Cezaro-Crăiești, instituție înființată de Imperiul Austriac în anul 1844, în cadrul Universității Săsești și a Consistoriului Evanghelic.
Printre absolvenți, pe lângă studenții maghiari și germani, care erau majoritari, s-au numărat și studenți români, cu un rol determinant în lupta pentru libertatea și emanciparea românilor transilvăneni, precum Ioan Cavaler de Pușcariu, Simion Bărnuțiu, cel care dă numele actualei Facultăți de Drept din Sibiu a ULBS, Ilie Măcelariu, Aron Densușianu, Aurel Brote.
Așa se explică faptul că mulți dintre aceștia au participat la evenimentele ce au avut loc la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, după ce, în prealabil, au militat ani de zile pentru înfăptuirea Unirii, ori au deținut diferite funcții și poziții în cadrul Consiliului Dirigent.
Emanoil Gojdu, mentorul avocaților sibieni. Drumul spre Marea Unire
În susținerea formării și pregătirii viitorilor avocați de naționalitate română, un rol determinant l-a avut marele avocat Emanoil Gojdu. Printre discipolii săi s-au regăsit și avocați care au activat și pledat în fața instanțelor din Sibiu. Camera avocaților Sibiu a fost înființată pentru prima dată în timpul Imperiului Austro-Ungar, în baza Legii 34/1874, fiind o formă de organizare profesională specifică statului austro-ungar, din care făcea parte și Transilvania. Aceasta este prima atestare legislativă a profesiei de avocat în Sibiu, de la care s-au scurs 150 de ani.
Activitatea avocaților transilvăneni a suferit profunde transformări după momentul Unirii. Reuniți la Sibiu, în ianuarie 1919 în cadrul Congresului Național al Avocaților din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, eveniment la care au participat și reprezentanți ai Consiliului Dirigent, avocații au căutat să găsească noi forme de organizare a activității lor și să armonizeze întreaga legislație din domeniu cu cea existentă în Vechiul Regat.
Acum s-a folosit în premieră termenul de Barou, utilizat deja în vechile provincii românești. Expresia va apărea și în prima Lege pentru organizarea corpului de avocați, adoptată în anul 1923 și modificată în 1939. În Gazeta Oficială din 23 februarie 1919, publicată, la Sibiu, de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor Românești din Ungaria s-a reglementat jurământul profesional al avocaților care se depunea la sediul Baroului în ședință plenară:
„Jur pe atotputernicul Dumnezeu de a fi credincios regelui Ferdinand I și Statului Român, de a respecta cu sfințenie legile țării, precum și decretele și ordonanțele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlinii chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate și conștiință. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Avocatura interbelică în Sibiu și România Mare. Situație grea după ’44
Urmare a legii privind organizarea corpului de avocați din anul 1923 s-au reorganizat vechile Camere de Avocați în Barouri cu reședințele în Sibiu, Brașov, Deva, Arad, Timișoara, Oradea, Cluj, Bistrița și Miercurea Ciuc. Limba oficială în profesia de avocat și în evidențele profesionale urma să fie limba română. Începând cu anul 1920, în tabloul avocaților din Baroul Sibiu apar primele înscrieri ale avocaților de naționalitate română.
În anul 1935, Baroul Sibiu cuprindea județele Sibiu și Târnava Mică, fiind organizate birouri pe lângă judecătoriile din Miercurea, Nocrich, Ocna Sibiului, Săliște, Blaj, Dumbrăveni, Iernut, Târnava.
După 1944, a avut loc o epurare a avocaților prin Decretul Lege nr. 2446/1944 și Legea nr. 643/1944, adică a tuturor celor care erau considerați necorespunzători moral de a face parte din corpul avocaților. Barourile au fost desființate prin Legea nr. 3/1948 și înlocuite de Colegiile de avocați, iar acestea au fost trecute în subordinea Ministerului Justiției, în mod oficial prin Decretul Lege nr. 39/1950.
Sistemul din perioada comunistă
Denumirea „Baroul Advocaților Sibiu” apare până în anul 1950 în înscrierile efectuate în Tabloul avocaților, iar din 1950 până în 1953 regăsim titulatura de „Colegiul de avocați Sibiu”. După reorganizarea administrativă, Baroul Sibiu intră în componența Colegiului regional de avocați Stalin (n.red – cu sediul la Brașov, Stalin vechea denumire sovietică a orașului de sub tâmpa) și revine la organizarea județeană în anul 1958.
Pentru că în anul 1965 au trebuit să cedeze Comitetului Județean al Partidului Comunist Palatul de Justiție, Judecătoria, Tribunalul și Colegiul de avocați au funcționat în clădirea de pe strada Andrei Șaguna, ce adăpostește în prezent Prefectura Județului Sibiu.
Reîntoarcerea la o stare de normalitate, după înlăturarea sistemului comunist, a permis revenirea avocaților la vechea formă de organizare, aceea a Baroului, condus ca odinioară de un decan.
Prin Decretul-Lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în România, s-a recunoscut principiul autonomiei profesiei, fiind înființată Uniunea Avocaților din România și reînființate Barourile județene.
Baroul Sibiu în Sibiul democratic din ultimii 35 de ani
Încă de la înființarea Uniunii Avocaților, Baroul Sibiu a fost reprezentat în organele de conducere centrale și a organizat numeroase întruniri profesionale, atât în cadrul Congresului Avocaților, cât și în cadrul Consiliului Uniunii sau a Comisiei Permanente.
Calitatea de decan a Baroului Sibiu a fost deținută succesiv de către avocatul Dorin Suciu, în perioada 1990 – 2004, apoi de către avocatul Virgil Vulcan, în perioada 2004 – 2012, de avocat Nicolae Eugen Baier în perioada 2012 – 2020 și, în fine, avocat Alexandru Suciu, începând cu anul 2020 și până în prezent.
În plus, în anul 2002 a fost achiziționat actualul sediu al baroului Sibiu de pe strada Rennes. La Sibiu, ca și în alte județe, după anul 1989 au revenit în Barou avocații care cândva au fost închiși pe motive politice. Unii dintre aceștia au contribuit la refacerea structurilor vechilor partide politice, fiind aleși parlamentari în Camera Deputaților sau în Senat.
Avocatul Samoilă Teofilat, fost deținut politic, a contribuit alături de avocatul sibian Mircea Curelea, la refacerea mișcării liberale sibiene.
Avocatul Gavril Dejeu, cu un rol major în cadrul Partidului Național Țărănesc, a ocupat în perioada 1996-1999, înalta demnitate de Ministru de Interne, fiind și Prim-Ministru interimar al României în perioada 30 martie -17 aprilie 1998.
Printre avocații de seamă ai Baroului Sibiu trebuie amintit avocatul medieșan Bettynio Gheorghe Diamant. Acesta s-a remarcat atât în profesie, cât și prin vasta activitate publicistică, prin cele 961 de articole, recenzii, note şi studii de specialitate publicate în România și străinătate. Pentru contribuția adusă, avocatului Bettynio Diamant i se conferă, la data de 20 decembrie 2012, titlul de “Cetățean de Onoare” al orașului Mediaș.
Astăzi, în afară de activitatea specifică profesiei, mulți dintre avocații Baroului Sibiu au, la nivel local și național, împliniri pe tărâm politic și administrativ, sunt autori a numeroase lucrări de specialitate și, poate cel mai important aspect, transmit la cursuri vastele lor cunoștințe către viitoarele generații de juriști care se pregătesc în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
E nevoie de o lege nouă
Decanul baroului sibian spune că este nevoie de nou și vechi în avocatura sibiană. „Ne dorim o abordare conservatoare, adică să ne păstrăm tradițiile, formele tradiționale de exercitare a profesiei sau ne dorim o abordare modernistă, în spiritul care este tot mai intens promovat în cadrul Uniunii Europene, cu influențe anglosaxone. Toate aceste întrebări au fost puse în cadrul ultimului congres al avocaților și opinia majoritară a fost aceea că avem nevoie de o lege nouă, însă direcția în care va merge această lege care va fi organizată profesia depinde doar de noi și de opțiunile noastre. Trebuie să fim încrezători că actuala generație de avocați, așa cum noi astăzi ne omagiem înaintași, va fi la rândul ei omagiată de către viitoarele generații”, afirmă Alexandru Suciu.
Urmărește Sibiu 100% în Google News
