Sărbătorile pascale, ca orice altă sărbătoare mare, adună familia sub același acoperiș. Ce este și mai frumos însă, e că în unele zone încă se păstrează tradițiile transmise din generație în generație.
Tradițiile sunt în multe zone liantul între familii. Oamenii au astfel un motiv să se întâlnească în ziua sfântă, iar păstrarea unui obicei îi apropie cu atât mai mult.
Binecuvântarea morţilor
Specifică la Rod spre exemplu este binecuvântarea la morminte.
„La ora 10, când sună clopotele, toată lumea se duce la cimitir îmbrăcată frumos. Au nişte trăistuţe frumoase ţesute în casă după modelul obişnuit de alb şi negru, în care au ouă, vin şi colaci. Preotul vine şi binecuvântează fiecare mormânt, adică la fiecare cântă de 3 ori „Hristos a Înviat” şi primeşte un pahar de vin, ou şi colac. Efectuează această ceremonie care se termină cam prin jurul orei 14”, spune Carmina Maier, etnolog.
Hai noroc!
La Sadu un obicei foarte simpatic se raportează la micuții satului.
„În dimineaţa Învierii, după ce ieşim de la slujbă, când se luminează bine de ziuă, copiii se adună în mijlocul satului cu ouă roşii într-o mică geantă. Ei pleacă apoi din casă în casă şi le fac urări credincioşilor zicând „Hristos a Înviat” iar gazdele răspund cu „Adevărat a Înviat” şi fiecare dintre cei prezenţi primeşte câte un ou din partea gazdei.
După ce se termină colindatul, se strâng din nou în mijlocul comunei şi dau noroc. Cel care este proprietar al oului îl ţine în mână, iar alt copil vine cu un ban ascuţit şi dă noroc cu banul. Dacă banul rămâne în ou, ia şi banul şi oul. Pe lângă acest câştig, băiatul ia şi banii pariaţi pe oul respectiv”, ne povestește Gheorghe Neagoe, preot în Sadu.
Numeroși turişti aleg Judeţul Sibiu ca destinaţie de vacanţă tocmai pentru aceste tradiții atât de frumoase și deosebite.