Curtea Constituţională a decis, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă şi nici între Parlament şi guvern, în legătură cu adoptarea OUG 13.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins sesizările în acest sens făcute de CSM şi de către preşedintele Klaus Iohannis pe tema OUG care modifică legile penale, în care a fost invocat un conflict juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească şi cea executivă, respectiv dintre Parlament şi Guvern. Sesizările se referă în principal la forma în care a fost emisă OUG, şi nu la prevederile ei punctuale.
Anunţul respingerii celor două sesizări a fost făcut de către preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.
În privinţa conflictului dintre Parlament şi Guvern, Dorneanu a explicat că legea fundamentală îi permite Executivului să legifereze prin ordonanţe de urgenţă şi, prin urmare, nu există niciun conflict între cele două puteri.
”Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are asemenea competenţă. În mod excepţional însă, chiar prin articolul 115 din Constituţie, Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe, fie simple, fie de urgenţă. În cazul ordonanţelor de urgenţă, delegarea este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie excepţională, care nu poate fi evitată altminteri. În această privinţă, nu există un conflict pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţe de a emite ordonanţe. Este dreptul Guvernului să aprecieze şi urgenţa, şi conţinutul ordonanţei”, a explicat Valer Dorneanu.
Referitor la celălalt conflict, între puterea executivă şi cea judecătorească, preşedintele CCR a arătat că el nu există deoarece avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe OUG 13 nu era necesar.
”În ceea ce priveşte pretinsul conflict cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi existat în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligaţie legală de a solicita un aviz obligatoriu. Or, CSM apreciază oarecum excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar îndreptăţi CSM să dea aviz în orice problemă care priveşte activitatea instanţelor judecătoreşti”, a mai explicat Dorneanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale a enumerat cazurile în care un act normativ nu poate fi adoptat fără avizul CSM: când priveşte organizarea şi funcţionarea judecătorească sau drepturile şi cariera judecătorilor.
Joi, CCR urmează să dezbată sesizarea depusă de Avocatul Poporului în legătură cu OUG 13, care vizează actul normativ pe fond, dar care ar putea fi respinsă ca inadmisibilă întrucât ordonanţa a fost abrogată.
