Fostul ministru al Justiției Titus Corlățean a declarat miercuri că în timpul mandatului său au existat presiuni din partea ambasadorilor Olandei și SUA pentru numirea într-o „funcție de vârf” în sistemul judiciar, anunță Agerpres. Acesta a fost audiat miercuri în Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA. „Am confirmat faptul că au existat la acel moment demersuri, în sensul de presiuni, pentru ca cel care vă vorbește — eram ministrul Justiției la acel moment — să facă o anumită nominalizare la o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public și am beneficiat de vizita a doi sau trei ambasadori la sediul Ministerului Justiției. Evident că i-am primit, am stat de vorbă. Cel puțin în două cazuri (…) nu am apreciat insistența și modalitatea în care s-a făcut acel lobby. Pot înțelege dorința partenerilor ca sistemul judiciar din România să funcționeze, dar acesta trebuie să funcționeze de o manieră profesionistă și independentă, în primul rând pentru interesul nostru al românilor și al României, nu neapărat la presiunile unor ambasadori străini. Nu am apreciat modul insistent al ambasadorului Olandei de la acel moment cu care am avut mai multe discuții. Nu am apreciat insistența ambasadorului american, domnul Gittenstein de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se știe. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcția de vârf și am discutat profesional în primul rând, pentru că nu făceam politică cu domnia sa”, a afirmat Corlățean, după audierea sa în comisie.
El a spus că a explicat la acel moment importanța faptului ca în ierarhia judiciară — la Parchetul General, șefii DNA, DIICOT — să fie oameni profesioniști în domeniu și independenți. „Nu aveam nevoie să răspundă la telefoane sau demersuri nici din dealul cel mare, de la Cotroceni, nici din dealul cel mijlociu, de la Palatul Victoria, nici de la miniștrii din orice guvern și pentru asta intenția mea la acel moment — și a fost o discuție cu Comisia Europeană pe această temă și am fost la Bruxelles—, să se facă o procedură de selecție transparentă, prin care să putem să evaluăm mult mai mulți procurori cu experiență, apreciați în România. Faptul că am avut o discuție cam de o oră și un sfert exclusiv pe un subiect spune deja cam care a fost intensitatea discuției, dar este interesant că, la sfârșit, domnul ambasador a acceptat între noi doi valabilitatea raționamentului”, a adăugat Corlățean.
Întrebat dacă la acel moment l-a informat pe premier, Corlățean a confirmat. El a spus că și șeful statului Traian Băsescu l-a sunat pe tema propunerilor pe care ministrul Justiției trebuia să le facă. „Am primit telefon și de la președintele României, care mă invita la acel moment la Cotroceni pentru a discuta (…) pe tema propunerilor pe care ministrul Justiției urma să le facă, pentru că se schimbau mandatele mai multor șefi în Parchetul General… Nu am dat curs acelei invitații, care a fost făcută în anumiți termeni mai puțin plăcuți, pentru că în general eu țin foarte mult la respectarea competențelor pe care fiecare le are”, a spus Corlățean.
Fostul ministru al Justiției a povestit cum a fost sunat de la Cotroceni. „Da, în clipa în care ești sunat la sfârșitul unei zile de muncă lungi, dar nu se plânge nimeni de acest lucru, când ești sunat pe telefonul mobil al aghiotantului, de la Cotroceni, și aghiotantul îți dă propriul telefon de serviciu ca să vorbești cu centrala și după aceea cu președintele României, și mai ales discuția în care mi s-a explicat o anumită chestiune cum nu ar trebui să fac și cum ar fi bine să fac, nu sunt foarte confortabil. Vorbesc public de astfel de chestiuni, pentru că nu așa ar trebui să funcționeze instituțiile într-un stat democratic. (…) Domnul președinte nu a făcut explicit referire la nume, ci la modalitatea transparentă în care să putem invita mai mulți procurori, nu unul singur să vină în fața unei comisii, având și acceptul Comisiei Europene pentru a face o astfel de procedură. Celelalte intervenții diplomatice au fost extrem de explicite și vă spun cinstit, neplăcute, nominal, cu încălcarea unor dispoziții care ar trebui să fie valabile pentru toți, în orice moment. (…) Presiunea a depășit limitele acceptabile în relațiile diplomatice între state”, a menționat Corlățean.