Sibienii continuă să efectueze lucrări neautorizate sau neconforme la clădiri declarate monument istoric sau aflate în zona de protecție a unor monumente istorice. În ciuda numeroaselor campanii de conștientizare, în ciuda controalelor și a sancțiunilor aplicate, se zugrăvesc fără autorizație case sau biserici, se schimbă în continuare acoperișuri, se compartimentează neautorizat clădiri construite în sec XV sau se montează geamuri termopan, deși acest lucru este complet ilegal.
În anul 2015, Poliția Sibiu, prin compartimentul specializat, a întocmit 126 de dosare penale după ce a constatat infracţiuni la regimul monumentelor istorice. Din păcate, infracţiuni de acest gen au fost înregistrate pe raza întregului judeţ. Cele mai multe sesizări au fost înregistrate în municipiul Sibiu, dar și în Mediaş și Cisnădie, câte patru dosare, două dosare penale în Rășinari și câte unul în localităţile Roşia, Vurpăr, Cornăţel, Miercurea Sibiului, Dobârca, Boiţa, Cârţa, Cristian, Biertan, Valea Viilor, Ocna Sibiului și Tilişca.
”Cele mai frecvente infracţiuni înregistrate au fost de executare de intervenţii neautorizate asupra unor clădiri monument istoric”, au precizat reprezentanții Poliției Sibiu, la solicitarea Sibiu 100%.
De asemenea, în anul 2015, au fost aplicate șapte sancţiuni contravenţionale la regimul patrimoniului cultural naţional, în cuantum total de 55.000 lei. Cinci contravenţii au vizat deţinerea ilegală a unor detectoare de metale, una executarea de săpături în situri arheologice fără avizul necesar emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu şi fără supraveghere arheologică şi una de comercializare de bunuri culturale fără respectarea legislaţiei în materie. În acest caz, a fost vorba despre încercarea de a vinde cinci cărți religioase vechi, fără a avea toate documentele necesare. Cărțile au fost confiscate de către autorități.
CNADNR, cercetată pentru Turnul spart de la Boița
Mai mult de jumătate dintre dosarele deschise în anul 2015 au fost înaintate parchetelor competente cu propuneri legale, altele fiind încă în lucru, în curs de finalizare, respectiv 55 de dosare la 1 ianuarie 2016.
”În prezent, la nivelul I.P.J. Sibiu – Serviciul de Investigaţii Criminale, se află în lucru 52 dosare penale care vizează infracţiuni la regimul monumentelor istorice, toate înregistrate în a doua jumătate a anului 2015. Cel mai vechi este cel întocmit pentru realizarea de intervenţii neautorizate în zona de protecţie a monumentului istoric «Turnu Spart», situat pe raza comunei Boiţa (săpături, consolidare şi lărgire carosabil), înregistrat în luna iunie 2015”, mai arată reprezentanții IPJ Sibiu.
În dosarul penal de la Boița este vizată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) care efectuează lucrări pe drumul național 7. La solicitarea Ministerului Culturii, prin Direcția de Județeană pentru Cultură Sibiu, CNADNR a sistat lucrarea pe o porțiune de 500 de metri până la clarificarea situației.
Potrivit site-ului oficial al Consiliului Județean Sibiu, monumentul ”Turnul Spart” face parte ”dintr-o fortificație construită în secolele XV-XVI care avea ca rol controlul trecerii graniţei dintre Transilvania şi Valahia, între localităţile Câineni şi Boiţa. Ansamblul mai conţinea un zid, care începea de pe coasta muntelui şi se prelungea până în albia Oltului, iar la nivelul drumului exista un pasaj boltit”. Din acea fortificație veche s-a păstrat doar ruina unui turn, iar specialiștii se tem că acesta ar putea fi periclitat de lucrările de extindere a drumului.
Bisericile fortificate de la Vurpăr și Roșia – în centrul a două dosare penale
Deși specialiștii Poliției Sibiu precizează că cele mai multe dosare penale s-au întocmit, în 2015, pentru efectuarea de lucrări la clădiri care se află în zona de protecție a unor monumente istorice și nu direct la monumente de sine stătătoare, din păcate, au existat și monumente listate ca atare la care s-au făcut intervenții chiar majore.
Două dosare penale au ca obiect efectuarea de lucrări la două dintre bisericile fortificate din județ: Biserica evanghelică din Roșia și Biserica evanghelică din Vurpăr, ambele datate din secolul al XIII-lea. Potrivit specialiștilor IPJ Sibiu, la acestea s-au făcut modificări la șarpante, tencuieli și zugrăveli exterioare neconforme.
Biserica din Roșia figurează pe lista monumentelor istorice din 2010 ca ansamblu ce cuprinde Biserica evanghelică fortificată, Zid de incintă (fragmente) și Turn-clopotniță. Biserica se încadrează în stilul romanic și a fost construită în jurul anului 1225 ca bazilică romanică.
Biserica din Vurpăr apare pe lista monumentelor istorice tot din 2010 și este considerată una dintre cele mai vechi bazilici romanice din Transilvania.
Termopane, vitrine uriașe și compartimentări interioare neautorizate – pe centru
Alte trei dosare penale întocmite anul trecut vizează trei monumente istorice din zona centrală a municipiului Sibiu. Este vorba despre trei clădiri situate în Piaţa Mare, str. Nicolae Bălcescu și Avram Iancu. Potrivit oficialilor IPJ Sibiu, la imobilul din Piața Mare s-au efectuat, fără autorizație, amenajări interioare și s-au montat geamuri termopan. La clădirea de pe Nicolae Bălcescu s-au efectuat, de asemenea, compartimentări interioare și s-a montat o vitrină, iar la cea de pe strada Avram Iancu s-au pus termopane, s-au făcut mai multe camere prin recompartimentare interioară și s-a turnat o placă de beton în curte.
Potrivit site-ului oficial al Primăriei Sibiu, dedicat patrimoniului din oraș, clădirile din Piața Mare și Avram Iancu au fost construite între secolele XIII – XVIII și au găzduit, la un moment dat, unități bancare. Clădirea de pe Nicolae Bălcescu a fost construită între secolele XVI -XVII și păstrează o giruetă cu o pisică stilizată.
Răzvan Pop: Executanții nu cunosc legislația în vigoare, nu prețuiesc patrimoniul
Directorul Direcției Județene de Cultură Sibiu, Răzvan Pop, spune că numărul mare de dosare penale înregistrate într-un singur an demonstrează, pe de-o parte, că cei implicați în protejarea monumentelor sunt foarte atenți, iar pe de altă parte, că încă nu se cunoaște legislația.
„Cifra în sine este mare, dar trebuie să o privim cu o mai mare complexitate. O astfel de cifră vine și din vigilența celor implicați în procesul de protejare a patrimoniului. O mai mare atenție a acestora aduce cu sine și un mai mare număr de sesizări. Totuși, această cifră ne arată că încă executanții nu cunosc legislația în vigoare, nu prețuiesc încă patrimoniul lăsat de cei care ne-au precedat și la rândul lor l-au protejat. O ultimă concluzie asupra acestei cifre poate fi și necesitatea unei mai mari implicări și a unui mai mare efort al actorilor implicați în protejarea patrimoniului, de la administrațiile locale, la forurile de specialitate”, a declarat Răzvan Pop, pentru Sibiu 100%
Acesta susține că ”problema cea mai mare, cea mai arzătoare, rămâne cea a clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor persoane care nu au resursele financiare necesare pentru a le reabilita”.
”Trebuie căutate soluții în acest sens, trebuie găsite abordări pentru că altfel vom vedea tot mai des știri despre țigle sau cărămizi desprinse din clădiri și căzute peste oameni”, a mai spus Răzvan Pop.