În zilele noastre, de multe ori, patriotismul pare desuet. Sunt însă oameni pentru care patriotismul este cuvântul cheie în viață, un crez pe care-l urmează neîncetat. Unii au luptat în războaie de mult apuse, alții împânzesc acum teatrele de operațiuni ale lumii, iar alții se pregătesc pentru luptele care vor urma. Sunt eroii de ieri, eroii de azi și eroii de mâine ai Sibiului, iar Sibiu 100% vi-i prezintă pe câțiva dintre ei.
Eroii de ieri
Trecem pe lângă ei în fiecare zi…o bătrânică simpatică, mică de înălțime, zâmbitoare, dar cu ochii pierduți în trecut, un vârstnic în parc, pe bancă, bombănind mai mult pentru sine decât pentru cei din jur. Îi vedem lipsiți de apărare, slabi, trecuți. Dintre ei însă, tot mai puțini cu fiecare an, sunt veterani de război. Au luptat pentru libertate, pentru că își iubesc țara, pentru că altceva nu au știut să facă în momentul în care au fost chemați la apel. Acum, în 2017, totul pare apus de mult și uitat – dar nu este. Veteranii celui de-al Doilea Război Mondial sunt celebrați la Sibiu în fiecare an, cu o ceremonie. Atât. Cu fiecare an care trece, numărul celor prezenți la ceremonie scade. Vocile lor rămân însă mereu la fel de puternice.
„În primul rând, m-am născut în această țară și merg pe principiul «fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în țara mea». Tinerii trebuie să fie patrioți, să își iubească țara. Știu că mulți aleg să plece, unii justificat, alții nu. Țara asta plătește pentru ei ca să îi pregătească într-o anumită meserie. Ei, la rândul lor, ar trebui să servească țara care a făcut eforturi pentru ei. Cei care au plecat ar trebui să se întoarcă pentru că nivelul de trai al țării noastre este ascendent. Eu am avut papuci cu talpă de lemn. N-am avut, până când am plecat la școala profesională, nici măcar o pereche de pantofi. Când a început războiul, eu eram copil de trupă. Am mers în spatele frontului și reparam tunuri, mitraliere. Am mers, la 23 august, vreo 3 kilometri, pe burtă. Și uite, totuși, am supraviețuit și îmi iubesc și acum țara, la fel de mult ca atunci”, povestește colonelul Nicolae Anghelea.
Tot în război, Alexa Rusu a mers pe jos de la Praga, la Sibiu.
„Tinerii trebuie să își apere țara. Să nu lase străinii să vină și să schimbe România și să nu mai plece ei! Eu îmi iubesc țara pentru că dacă românul nu își iubește țara, atunci cine să o iubească? Eu îmi amintesc, în perioada războiului, cum am venit din Praga pe jos. 20 de zile am făcut pe drum. Asta înseamnă iubirea de țară”, explică Alexa Rusu, dorindu-le tinerilor să își iubească și ei țara, așa mult pe cât o iubește el.
Eroii de azi
Marian Brâncoveanu este jandarm și a participat până acum la șase misiuni în străinătate. El este unul dintre eroii zilelor noastre. Dragostea de țară i-a fost insuflată în familie, tatăl său fiind și el militar de carieră. Este jandarm, specializat în comunicaţii şi informatică, din 1998. Prima misiune în străinătate a avut-o în 2002 și spune că „este cea mai grea, dar şi cea mai interesantă”. A fost ofițer comunicaţii şi tehnologia informaţiei în Kosovo în misiunile care au avut loc între 2002/2003; 2004/2005, 2007/2008, 2009/2010, dar și ofițer de operaţii în Afganistan, în 2011 și 2014.
Povestește că a continuat să meargă în misiuni internaționale pentru că „descoperi o lume în care chiar poţi să faci ceva, să schimbi ceva, să-ţi laşi amprenta. Lucrezi într-un mediu internaţional, iar oamenii aceia te apreciază”.
E modest și nu se crede un erou. Nici pe restul colegilor săi care continuă să fie în treatrele de luptă spune că nu are căderea să-i numească eroi, însă vorbește cu însuflețire despre patriotism: „Devotamentul şi dragostea faţă de patrie şi popor caracterizează naţiunea de patriotism, iar eroi sunt cei care se disting prin faptele şi calităţile lor”.
Eroii de maine
Alexandra Secăreanu are 23 de ani și lucrează în prezent la București la o unitate militară cu echipamente de comunicații. În același timp, urmează la Sibiu cursurile Facultății de Jurnalism. A avut un parcurs tumultos, dar foarte frumos, încununat numai cu reușite. A început cu jurnalismul, apoi și-a înghețat anul, pentru a merge la școala militară. Își iubește enorm țara și își dorește să lupte pentru bunăstarea ei, în orice mod posibil.
„Întotdeauna am avut o pasiune față de Armată, eram încântată atunci când vedeam militari, când îmi imaginam cum este pe câmp la instrucții, exerciții tactice. Probabil aveam nevoie de un impuls ca să încerc școala militară. Inițial m-am înscris la jurnalism, acesta fiind un alt domeniu care mă încânta. După primul an de facultate, deși acesta a fost extraordinar, iar cursurile erau extrem de interesante, la fel și oamenii, totuși gândul meu a rămas la armată, ceea ce m-a determinat să merg la admitere. Am luat examenele și am înghețat anul la Jurnalism în ideea că voi vrea sa continui facultatea la un moment dat”, povestește studenta.
Tânăra spune că nu are regrete. Deși viața ei în ultimii ani a fost destul de întortocheată, consideră că toate deciziile pe care le-a luat au adus-o în punctul în care este acum și e mulțumită.
„Nu pot spune că regret ceva. În general, orice mi se întâmplă sau orice decizie aș lua, lucruri bune sau rele, mi le asum pe toate, învăț ce am de învățat și merg la nivelul următor. Până la urmă, despre asta este viața, așa acumulăm experiență și progresăm. Dacă aș putea lua lucrurile de la zero, nu aș schimba ceva. Pentru că din fiecare lucru am învățat multe, am devenit o persoană independentă, responsabilă în tot ceea ce fac și sunt mândră de persoana care am devenit”, mărturisește Alexandra.
Dragostea de țară înseamnă totul pentru Alexandra Secăreanu. Vorbește cu multă pasiune despre țara ei și spune că fiecare român ar trebui să fie patriot.
„Dragostea de țară pentru mine presupune iubirea, respectul, admirația față de oameni, față de adevărații eroi ai neamului, față de cei care s-au sacrificat pentru binele poporului, față de țăranii care își îngrijesc pământul și păstrează obiceiurile și tradițiile strămoșești, față de natură. Sunt valori care nu ar trebui să moară pentru nimeni, ci să fie păstrate în inima fiecăruia, să ne respectăm și să ne iubim țara necondiționat, să luptăm pentru ea cu multă credință și speranță, să lăsăm în urmă lucruri de valoare, să pregătim o țară mai bună pentru urmașii noștri”, mai spune Alexandra.
