FOTO: O sibiancă, unul dintre cei 3 români certificați drept „specialiști în terapia de pădure”

Unul dintre cei trei români certificați drept „specialiști în terapia de pădure” este din Sibiu și promovează natura în lupta cu stresul, anxietatea și insomnia.

Anul 2019 a fost decisiv pentru o tânără din Sibiu, care a renunțat la un job într-o multinațională pentru a se dedica meditației, studierii tehnicilor yoga și a terapiei prin „forest bathing”, adică prin „băi de pădure”.

Corina Stoica a lucrat timp de 10 ani în domeniul resurselor umane și a realizat că oamenii suferă din cauza ritmului accelerat în care trăiesc, că foarte mulți angajați au un nivel ridicat de stres, indiferent de domeniul în care activează.

Întreaga poveste a fost relatată pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Sibiu.

„La începutul anilor `80, în programul național de sănătate al Japoniei a fost introdus termenul de „shinrin-yoku”, cu referire la „baia de pădure”, ca mijloc de eliminare a stresului prin intermediul unor „scufundări” în mijlocul naturii, în care actorii principali sunt copacii, iar sunetele, mirosurile și texturile concură la crearea unei stări de bine.

Prin baia de pădure se poate lupta eficient cu depresia, anxietatea sau insomnia, afecțiuni de care suferă tot mai mulți oameni ai societății moderne.

„Am realizat că pădurea este poate cel mai mare furnizor de energie și liniște interioară și că aici, în jurul Sibiului, sunt numeroase locuri în care pot fi organizare băi de pădure”, spune Corina care, aproape în fiecare sâmbătă, vine în pădurea de lângă Portal Village.

Grupuri pestrițe, sosite din întreaga țară sau chiar de peste hotare, i se alătură în ședințe de yoga urmate de veritabile scufundări între miile de arbori ce urcă spre fosta cetate Salgo, despre care legendele spun că ar fi fost construită de uriași și că ar adăposti o parte a aurului pe care Decebal l-a ascuns la venirea împăratului Traian.

„Sunt în general oameni care muncesc mult, care au slujbe solicitante. Sunt oameni cultivați, cu respect pentru natură, care aleg destinații de ecoturism și își propun să fie ei cei care aduc schimbarea în bine.

Majoritatea au însă mare nevoie de o pauză de la iureșul cotidian. Le propun să-și încetinească ritmul, să se reconecteze la ei înșiși. Iar pădurea îi ajută!”

Interacțiunea are loc în mai multe etape:

„În primul rând le prezint natura ca partener în terapie. Apoi, fiecare își găsește un loc în care poate exploata simțurile văzului, auzului, mirosului, simți textura cojii de copac, adierea vântului sau căldura soarelui pe piele”.

Rând pe rând, fiecare membru al grupului este invitat să împărtășească din senzațiile trăite. Pentru fiecare, pădurea glăsuiește diferit.

Un lătrat îndepărtat de câine, freamătul bogat al frunzelor, trilurile neîntrerupte de gaițe, cinteze sau sticleți, nasc senzații noi sau trezesc amintiri vechi.

„Sunt oameni care retrăiesc experiențe din copilărie și sunt dispuși să le împărtășească și celorlalți. Deconectarea se face diferit, de la un om la celălalt. Nu forțez pe nimeni, fiecare împărtășește grupului ceva despre el atunci când se simte pregătit”.

O ședință de baie de pădure durează aproximativ 2 ore, de-a lungul cărora sunt alternate plimbările „pe tăcute”, cu momentele în care oamenii își împărtășesc trăirile.

„Îi încurajez să folosească telefonul doar pe post de aparat de fotografiat atunci când rezonează cu o formă, o culoare, cu o imagine pe care vor să o contemple mai târziu.

Pentru a ne deconecta, trebuie să lăsăm deoparte telefonul care este mare consumator de timp și care, prin multe aplicații de social media, ne ține într-o permanentă stare de alertă.”

Chiar dacă în țările asiatice „baia de pădure” se practică de aproape cinci decenii, în România este încă la început.

„Certificarea de specialist în terapia de pădure am obținut-o după ce am urmat un curs complet, pe mai multe niveluri de pregătire, la „Forest Therapy Hub”, organizație recunoscută la nivel mondial în domeniul trainerilor de relaxare în natură.

În România suntem doar trei persoane care au studiat până la nivelul maxim de certificare, celelalte două fiind din București și din Cluj.”

În mod invariabil, baia de pădure se termină cu ceremonia servirii ceaiului. „Culegem plante și fructe în funcție de sezon.

Primăvara avem urzici, apoi soc și muguri de brad. Vara culegem frunze de zmeur sau mur, iar toamna și iarna măceșe și păducel.

Gustăm natura din plin”, mai spune Corina amintind că puterea plantelor este de necontestat: „mugurii de brad au de patru ori mai multă vitamina C decât lămâia”.

Corina Stoica îndeamnă lumea să se relaxeze și în afara pădurii. „Am avut ședințe de yoga în Parcul Cetății din centrul Sibiului. Oamenii s-au minunat că deasupra orașului se află un cer atât de albastru!”

După cinci ani de când și-a schimbat felul de a se raporta la viață, Corina are o concluzie: „Oamenii au tendința de a rata bucuriile vieții. Ei nu-și mai găsesc plăcerea de a merge înainte. Pentru asta trebuie ca, în primul rând, să te deconectezi de la tine.”

Băile de pădure se regăsesc în oferta Programului Anii Drumeției, inițiat și finanțat de Consiliul Judetean Sibiu, pentru care optează atât sibieni, cât și turiști veniți în special din București, Timișoara sau Cluj.

Din luna iulie, acest tip de evadări din cotidian vor avea loc și în cel mai mare muzeul în aer liber din Europa: în Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului.

„Aici se află deja o potecă senzorială, pe care vizitatorii o parcurg desculți, pășind pe diverse tipuri de suprafețe, de la pietricele la scoarță de copac. În plus, Pădurea Dumbrava are multe de oferit celor aflați în căutarea unei doze de bine”.

Binefacerile pădurii sunt multiple, de la liniște și aer curat, până la fitoncidele, acele substanțe și uleiuri volatile eliberate de plante și arbori menite să blocheze dezvoltarea bacteriilor.

„Sunt esențiale pentru sistemul imunitar. Este dovedit faptul că o ședință de îmbăiere de pădure întărește sistemul imunitar al omului pentru o perioadă de 3 – 4 săptămâni.”

Peste creasta Munților Cindrel se lasă seara, iar Soarele cedează locul Lunii. Pădurea își ostoiește freamătul, iar noaptea va aduce cu sine liniștea asupra tuturor viețuitoarelor.

Aici, sub copacii falnici, oamenii au renunțat la poveri, s-au redescoperit, au retrăit clipele unei copilării fericite, lipsite de griji. Fără telefoane, fără termene-limită.

Și au mai aflat ceva: județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!”, transmite Consiliul Județean Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News