Ilie Carabulea și fiul său, eliberați din arest de Curtea de Apel

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea şi alte cinci persoane arestate preventiv şi la domiciliu în dosarul Carpatica Asig vor fi cercetaţi în libertate, a decis definitiv, vineri, Curtea de Apel Alba Iulia.
Potrivit News.ro, Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestaţiile depuse la decizia Tribunalului Sibiu de inculpaţii din dosarul Carpatica Asig, respectiv omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu şi Gheorghe Năsărău, arestaţi preventiv, precum şi Maria Coşa şi Georgeta Crideanu, plasate în arest la domiciliu.
Astfel, cei şapte vor fi cercetaţi în libertate.
Decizia instanţei este definitivă.
Magistraţii Tribunalului Sibiu au decis, sâmbătă seară, ca Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu şi Gheorghe Năsărău să fie arestaţi preventiv, iar Maria Coşa şi Georgeta Crideanu să fie plasate în arest la domiciliu.
Astfel, Tribunalul Sibiu a admis propunerea procurorilor Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT privind arestarea preventivă a cinci dintre inculpaţi, între care Ilie Carabulea şi fiul său, şi a respins propunerea de arestare în cazul altor două persoane, în cazul cărora magistraţii au dispus măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile.
Tribunalul Sibiu amânase de două ori pronunţarea în cazul arestării celor şapte persoane inculpate în dosarul de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, ultima oară din cauza volumului mare de documente şi pentru că apărătorii au depus târziu concluzii scrise la dosar.
Ilie Carabulea fusese ridicat, săptămâna trecută, de la locuinţa sa din Sibiu, după mai bine de zece ore de percheziţii, el fiind dus la sediul DIICOT Sibiu. Ulterior, el, fiul său şi alte cinci persoane au fost reţinuţi şi apoi eliberaţi, vineri dimineaţă, întrucât ordonanţele au expirat.
În urmă cu o săptămână, procurorii DIICOT au făcut mai multe percheziţii în judeţele Sibiu, Ilfov şi în Bucureşti, la sediile societăţii de asigurări Carpatica şi la locuinţele mai multor persoane, percheziţiile vizând şi sediul Carpatica Asig din Sibiu.
Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că gruparea iniţiată de fiul lui Ilie Carabulea, Oprea-Nicolae Carabulea, s-a dezvoltat pe fondul problemelor din piaţa asigurărilor, membrii grupării având convingerea că, după preluarea Astra SA, Fondul de Garantare nu dispune de resursele financiare pentru a prelua portofoliul de clienţi al Carpatica Asig, mai ales în condiţiile în care activele societăţii sunt insuficiente pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de asiguraţi şi bazându-se pe faptul că deschiderea procedurii de faliment nu este o opţiune pentru instituţiile de supraveghere, „o astfel de măsură contribuind decisiv şi iremediabil la destabilizarea pieţei asigurărilor”.
Gruparea constituită de fiul lui Ilie Carabulea este acuzată că a produs un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de lei.
Aceleaşi surse au mai declarat că omul de afaceri Ilie Carabulea şi-ar fi determinat fiul, pe Oprea-Nicolae Carabulea, care a preluat în 2015 o parte din afacerile acestuia, să constituie o grupare infracţională pentru a-şi proteja interesele financiare din cadrul Carpatica Asig.
Astfel, Oprea Carabulea, Daniel Micu, Georgeta Crideanu, Ana Popa şi Angela Toncescu ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru protejarea intereselor financiare pe care le aveau în cadrul Carpatica Asig şi evitarea suspendării autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, „la iniţiativa” lui Ilie Carabulea, arată sursele citate.
În 23 februarie, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost audiat la DNA, în calitate de martor, în dosarul de corupţie privind favorizarea societăţii de asigurări Carpatica, în care au fost puse sub acuzare mai multe persoane, printre care Daniel Tudor, fost vicepreşedinte al ASF, şi fosta soţie a acestuia, senatorul Doina Tudor.
Într-un alt dosar care a vizat activitatea societăţii Carpatica, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie 2014, pe Dan Radu Ruşanu, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, şi pe Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi societatea Carpatica Asig SA.
Potrivit anchetatorilor, Carabulea, Mustăţea şi Mârzac au constituit grupul infracţional care a urmărit protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA şi la care au aderat mai multe persoane. Dosarul viza fapte de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, fals, uz de fals şi instigare la aceste fapte.
În dosarul respectiv, magistraţii au dispus arestarea preventivă a lui Carabulea, acesta petrecându-şi mare parte din anul 2014 în arest. Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu şi apoi cu măsura controlului judiciar.
Marţi, Ilie Carabulea a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la şase ani şi şase luni de închisoare în dosarul ASF, în timp ce fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu a fost achitat. Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, şi Radu Mustăţea, la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, au fost condamnaţi la 4 ani şi şase luni, respectiv 3 ani şi şase luni de închisoare. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.
În 2012, Carabulea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an şi şase luni de închisoare pentru dare de mită, în dosar mai fiind condamnat, pentru mai multe fapte de luare de mită, Florin Nicuşor Apostu, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu. Carabulea a ispăşit o parte din sentinţă în Penitenciarul Aiud, ulterior fiind eliberat condiţionat.