ISU a intocmit lista cu cele mai posibile dezastre in judetul Sibiu

• Județul este pasibil de un cutremur care poate ajunge la 7,5 grade, iar o avalansa la Balea ca acum 40 de ani se poate repeta oricand

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sibiu (ISU) a elaborat Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor al judetului Sibiu, aferent anului 2017, in cadrul caruia se vorbeste despre principalele pericole naturale, tehnologice sau de alta natura care pot afecta judetul.
Documentul va fi prezentat in sedinta Consiliului Judetean de joi, 27 aprilie, si vorbeste despre inundatii, avalanse, cutremure si alunecari de teren ca despre cele mai posibile fenomene meteorologice care se pot produce in judet.
Specialistii ISU au identificat urmatoarele tipuri de pericole, in urma monitorizarii si evaluarii situatiei in ultimii zece ani:

• seisme (cutremure de pământ);
• dezastre complementare cutremurelor: – alunecări de teren; – lichefieri, tasări; – inundaţii;
• accidente tehnologice ce pot produce; – incendii; – explozii; – accidente chimice;
• alunecări de teren;
• incendii de mare amploare sau explozii;
• inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase;
• înzăpeziri, viscole, îngheţuri;
• accidente chimice;
• accidente majore pe căile de comunicaţii şi căi ferate;
• epidemii;
• epizootii;
• avarii la construcţii hidrotehnice sau construcţii magistrale;
• accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase;
• căderi de obiecte cosmice;
• accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii.

Riscuri naturale – fenomene meteorologice periculoase

Reţeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind judeţul Sibiu în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea, se produc frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor, sub formă de averse. Viituri cu amplitudine ridicată s-au produs în anii 1975, 1977, 1981, 1984, 1998, dar evoluţia lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat în această perioadă.
Majoritatea inundaţiilor produse în judeţul Sibiu sunt cauzate de căderea unor cantităţi mari de precipitatii într-un interval scurt de timp având ca efect scurgeri de pe versanţi, cu depăşirea capacităţii de preluare şi tranzitare a rigolelor şi şanţurilor. Fenomenele s-au înregistrat, mai ales, pe cursurile de apă mici, pe pâraie şi în terenurile intravilane. Nu au fost înregistrate deversări de diguri sau avarierea acestora, iar acumulările nepermanente, prin intrarea lor în funcţiune, a dus la atenuarea undelor de viituri, realizându-se un control eficient al debitelor.
Avalanşe, Înzăpeziri, Viscole, Îngheţuri
 
În duminica de 17 aprilie 1977, la ora 10.30, pe panta dinspre Şaua Capra, deasupra Lacului Bâlea, a avut loc o avalanşă în care şi-au pierdut viaţa 23 de persoane: 7 adulţi cu vârsta cuprinsă între 28-54 ani şi 16 elevi: unul de 18 ani, 4 de 17 ani, 7 de 16 ani, 3 de 15 ani şi unul de 13 ani.
Avalanşele sunt frecvente pe crestele înzăpezite ale munţilor Făgăraş, fiind un pericol pentru turiştii care se aventurează fără măsuri de protecţie şi fără cunoştiinţele adecvate vieţii pe munte. Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice, chiar încetarea activităţii productive.
Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce mari pagube materiale sau modificări ale configuraţiei terenului.
Cutremure

 
Judeţul Sibiu este situat în partea centrală a ţării şi este supus efectelor unui tip de mişcare seismică. Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter s-a produs în data de 29.12.2016, la o adâncime de numai 2 kilometri, în județul Vâlcea, în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, fiind resimțit și la Sibiu.
Zona Făgăraş – Câmpulung este situată în partea de răsărit a Carpaţilor Meridionali. Este caracterizată de şocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafaţă înregistrate pe teritoriul Romaniei.
Ultimul cutremur major s-a produs pe 16 ianuarie 1916 şi a fost urmat de o importantă activitate de replici.
Caracteristici ale cutremurele de pământ specifice judeţului Sibiu:
adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km;
magnitudinea maximă aşteptată = 7,5 grade
succesiunea seismică: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R
Alunecări de teren

Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire. De asemenea, pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, cu consecinţele ce urmează apariţiei acestora sau pot produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea în lac, în mod brusc, a unui volum mare de rocă.
Pe teritoriul judeţului, fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime umane sau pagube materiale deosebite. Cel mai des este afectată infrastructura rutieră. L Tilişca.
Incendii de padure

Conform statisticii din ultimii ani, frecvenţa incendiilor de pădure este de patru incendii pe an. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Direcţia Silvică Sibiu.
Zonele cel mai greu accesibile tehnicii de stingere a incendiilor sunt cele montane unde, din cauza tehnicii nu foarte performante se poate ajunge foarte greu. Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara, înaintea apariţiei vegetaţiei şi toamna, după uscarea vegetaţiei, în perioadele de secetă şi în perioadele de flux sporit de turişti.
Zone cu risc crescut la:
inundaţii

• Bazinul hidrografic Olt (Bruiu, Gherdeal, Şomartin, Săsăuşi, Nou Român, Sadu, Râul Sadului, Orlat, Cristian, Sibiu, Şelimbăr);
• Bazinul hidrografic al râului Târnava Mare (Dumbrăveni, Mediaş, Biertan, Bazna, Boian, Şaroş pe Târnave, Moşna, Nemşa ,Valea Viilor, Copşa Mică, Târnava, Motiş, Richiş, Miercurea Sibiului, Sângătin, Dobârca, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Aciliu, Sălişte, Mag, Ocna Sibiului);
• Bazinul hidrografic al râului Hârtibaciu (Dealul Frumos, Ruja, Agnita, Ghijasa de Jos, Alţâna, Nocrich, Roşia, Cornăţel, Nou);
• Alte localități inundate: Miercurea Sibiului, Sângătin, Dobârca, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Aciliu, Sălişte, Mag, Ocna Sibiului.
• incendiu
• zona Sadu;
• zona Sălişte;
• zona Cârţişoara-Bâlea.alunecări de teren
• Zona Sebeşu de Jos;
• Zona Ocna Sibiului;
• Zona localităţii Mândra;
• Zona localităţii Micăsasa;
• Zona localităţii Chesler,
• Zona localității Aciliu;