În România, la Tichilești, lângă pădure, există ultima leprozerie din Europa

Daniela Arnăutu

Cauzată de bacteria Mycobacterium leprae, lepra este o boală infecțioasă cronică, ce afectează, în principal, pielea și nervii periferici, mucoasa tractului respirator superior și ochii. Netratată, lepra poate provoca dizabilități progresive și permanente. Pe lângă deformările fizice, persoanele afectate de lepră se confruntă și cu stigmatizare și discriminare.

Totuși, lepra este vindecabilă, prin terapia multidrog (MDT), iar tratamentul în stadiile incipiente poate preveni dizabilitățile.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (WHO), bacteria ce provoacă lepra se transmite prin picături eliminate din nas și gură, în timpul unui contact apropiat și frecvent cu pacienți neaflați sub tratament.

Lepra este raportată în toate cele șase regiuni OMS, dar majoritatea cazurilor noi anuale provin din Regiunea Asiei de Sud-Est.

Ce este lepra și în ce țări este mai frecventă

Lepra este o boală tropicală neglijată (NTD), care apare în continuare în peste 120 de țări, cu aproximativ 200 000 de cazuri noi raportate anual. Eliminarea leprei ca problemă de sănătate publică (definită ca o prevalență mai mică de 1 la 10 000 de locuitori, conform rezoluției 44.9 a Adunării Mondiale a Sănătății) a fost atinsă la nivel global în anul 2000 și în majoritatea țărilor până în 2010.

Reducerea numărului de cazuri noi a fost graduală. Conform datelor din 2023, Brazilia, India și Indonezia continuă să raporteze peste 10 000 de cazuri noi, în timp ce alte 12 țări (Bangladesh, Republica Democrată Congo, Etiopia, Madagascar, Mozambic, Myanmar, Nepal, Nigeria, Filipine, Somalia, Sri Lanka și Republica Unită Tanzania) au raportat fiecare între 1000 și 10 000 de cazuri noi. Cincișprezece țări au raportat 0 cazuri, iar 112 au raportat mai puțin de 1000 de cazuri noi.

Cât de contagioasă este lepra?

Se crede, potrivit OMS, că boala se transmite prin picături eliminate din nasul și gura unei persoane netratate, care conțin agentul cauzator, dar contaminarea se face în urma unui contact apropiat și prelungit. Boala nu se transmite prin contact ocazional (cum ar fi strângerea mâinii, îmbrățișarea, împărțirea mesei sau statul unul lângă altul). Pacientul nu mai transmite boala odată cu începerea tratamentului.

Ce simptome are lepra

Diagnosticul leprei se stabilește clinic. Pot fi necesare și teste de laborator, în cazurile dificil de diagnosticat.

Boala se manifestă, de obicei, prin leziuni cutanate și afectare a nervilor periferici.

Lepra este diagnosticată prin identificarea a cel puțin unuia dintre următoarele semne cardinale:

– pierdere clară a sensibilității într-o pată de piele palidă (hipopigmentată) sau roșiatică;

– nerv periferic îngroșat sau mărit, cu pierderea sensibilității și/sau slăbiciune musculară în zona deservită de acel nerv;

– detectarea microscopică a bacililor într-un frotiu cutanat.

Cum se tratează lepra?

Lepra este vindecabilă. Regimul terapeutic recomandat în prezent constă, potrivit OMS, din trei medicamente (dapsone, rifampicină și clofazimină), cunoscut sub numele de terapie multidrog (MDT). OMS oferă MDT gratuit. Inițial, tratamentul gratuit a fost finanțat de The Nippon Foundation (TNF), iar din 2000 este donat de Novartis.

Cum se poate preveni lepra?

Doar depistarea cazurilor și tratamentul cu MDT nu sunt suficiente pentru întreruperea transmiterii. OMS recomandă identificarea contacților unei persoane bolnave (din gospodărie, vecinătate și cerc social), împreună cu administrarea unei doze unice de rifampicină, ca profilaxie post-expunere (SDR-PEP).

OMS oferă sprijin tehnic țărilor și teritoriilor în prevenirea și controlul leprei. În fiecare an, OMS colectează date epidemiologice despre lepră și publică un raport consolidate, în Weekly Epidemiological Record.

După consultări cu țările, experții, partenerii și persoanele afectate, OMS a lansat strategia „Către zero lepră: strategia globală pentru lepra (boala Hansen) 2021–2030”, aliniată cu foaia de parcurs pentru bolile tropicale neglijate 2021–2030. Strategia vizează zero lepră: zero infecție și boală, zero dizabilitate, zero stigmatizare și discriminare.

De asemenea, OMS a dezvoltat module e-learning pentru îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților lucrătorilor din sănătate privind diagnosticul, tratamentul leprei și managementul dizabilităților. Acestea pot fi accesate prin Academia OMS.

Caz de lepră la Cluj!

Vestea că în România a fost confirmat primul caz de lepră din ultimii aproape 45 de ani a luat prin surprindere populația, joi seară, când ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pe lângă pacientul din Cluj, alte trei cazuri sunt în curs de evaluare. Pacientele sunt originare din Asia și lucrează ca maseuze la un SPA din Cluj-Napoca.

Dar nu mulți sunt cei care știu că ultima leprozerie din Europa se află chiar în România: Tichilești este sanatoriul din Tulcea (între localitățile Isaccea și Luncavița) unde au fost tratați pacienții cu lepră încă de la începutul secolului al XX-lea, de la înființarea locului.

Spitalul leprozerie Tichilești, din inima Dobrogei

Spitalul leprozerie Tichilești este situat pe teritoriul administrativ al oraşului Isaccea, din judeţul Tulcea, în Dobrogea de nord, la o distanţă de 1,5 km faţă de drumul european Tulcea – Isaccea – Măcin –Brăila – Galaţi şi la 12 km de Isaccea, spre Măcin. Spitalul din Tichileşti este unicul din Europa și din 1928 funcţionează fără întrerupere. Cadrul legal a fost stabilit mai târziu, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. IX/C1/1.723 din 1974, în conformitate cu prevederile anexei 6 la Decretul Consiliului de Stat nr. 135/1974.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Spitalul Tichileşti (leprozerie) a fost inclus pe lista unităţilor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi finanţate integral de la bugetul de stat.

În baza ordinului de înfiinţare, Spitalul Tichileşti (leprozerie) funcţionează ca instituţie independentă, cu personalitate juridică.

În 2011, un ministru al Sănătății a vizitat Spitalul Tichilești

În mai 2011, ministrul Sănătății Ioana Măhăilă și secretarul de stat Monica Althamer au vizitat Spitalul Tichilești, din Tulcea, ultimul spital de specialitate (dermatologie) din România care tratează boala Hansen (lepra).

Acum mai trăiesc acolo câțiva vârstnici, până în 10 persoane. Pe vremuri, când numărul cazurilor de lepră era mai mare, existau peste 200. Centrul de la Tichilești, aflat într-o margine de pădure, era o mica așezare, în care s-au întemeiat familii și s-au născut copii. Majoritatea celor născuți și crescuți în leprozeria de la Tichilești nu au moștenit/contactat boala, au făcut școală, și-

au văzut de viață și au părăsit locul. Doar câțiva bătrâni mai sunt vizitați de familii. Pentru că, da, mulți dintre ei, după o perioadă de tratament, s-au întors în comunitate, au trait normal, s-au integrat dar, la un moment dat, boala a revenit, așa că s-au întors la Tichilești. Paradoxal, se pare că bacteria ce provoacă lepra ar putea avea perioadă de incubație și de ani de zile de la contaminare.

Leprozeria de la Tichilești este un loc încremenit în timp, lângă o pădure din inima Deltei, în care unii oameni își duc crucea cu demnitate. Totul e curat. Vara sunt ghivece cu flori la ferestre. Nu ai bănui că acolo sălășluiește… lepra. Și chiar așa și este. Pe ei nu boala îi definește, cu toate că ea le-a mutilate destinul. Trăirile lor sunt libere, pot visa la orice. Pentru ei viața curge altfel, iar singurul ei sens a rămas, deseori, doar, gândul la Dumnezeu.

Foto: Spital Tichilesti (facebook), foto in text: ministrul Ioana Mihaila la Tichilesti (facebook)

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI