Sociologul sibian Mihai Rusu consideră că succesul lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale este „cea mai mare surpriză din întreaga istorie electorală a României”.
Iată cum explică Mihai Rusu, din punct de vedere sociologic, victoria lui Călin Georgescu în județul Sibiu și apoi la nivel național: „Victoria lui Călin Georgescu sfidează orice așteptare și a reușit să răstoarne toate previziunile, inclusiv estimările prin sondaje derulate înainte și în timpul alegerilor (exit-poll-uri). Un astfel de rezultat, care poate fi considerat cea mai mare surpriză din întreaga istorie electorală a României, și nu doar a celei postdecembriste, capătă sens numai retrospectiv, după ce s-a produs deja.
Explicația poate fi dată doar sub formă de o matrice multidimensională în care se intersectează o serie de cauze. În primul rând, victoria lui Georgescu vine ca un vot de protest, chiar un vot punitiv, profund anti-sistem, de pedepsire a partidelor istorice (PSD și PNL) care au guvernat într-o alianță contra-naturii ideologice.
Apoi, acest vot punitiv nu este însă exclusiv negativ, ci exprimă totodată o preferință a electoratului – în Sibiu ca și în mare parte a țării – pentru un candidat conservator, înzestrat cu o carismă discursivă prin care reușește să seducă publicul cu o retorică bazată pe moralitate, spiritualitate, demnitate etnică și identitate națională.
O astfel de retorică devine seducătoare ideologic și eficientă electoral pe fondul lipsei culturii politice a publicului, care să le permită cetățenilor să identifice legături foarte transparente între retorica suveranistă a demnității naționale și discursul hristo-fascist al Mișcării Legionare”.
Sibiul dă moda independenților
La alegerile din acest an, independenții au obținut scorurile cele mai bune în județ. Alexandru Găvozdea la Primăria Sibiu, unde a ieșit pe locul doi după primarul reales Astrid Fodor.
Nicu Ștefănuță, independent, a obținut un nou mandat la europarlamentare, iar Călin Georgescu a câștigat prezidențiale din primul tur în județul Sibiu. Există o explicație pentru mentalitatea sibienilor de a vota independenți, în ultimul an?
„Fenomenul nu este specific Sibiului, în condițiile în care un alt exemplu spectaculos de succes electoral al unui independent îl reprezintă victoria lui Nicușor Dan la Primăria Generală a Municipiului București. Însă faptul că electoratul optează pentru candidați independenți indică o decredibilizare în masă a partidelor politice.
În ultimii ani, ne-am obișnuit să tot auzim că „ideologia nu mai contează”. În baza unei asemenea credințe în irelevanța ideologiei, Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) au constituit o alianță de guvernare. Îndreptarea electoratului dinspre candidații partidelor înspre candidați independenți arată că ideologia continuă să conteze și că partidele sunt pedepsite dacă nu își respectă propriile doctrine de credințe și valori politice”, afirmă universitarul Mihai Rusu.
Călin Georgescu a mers pe mâna Tik-tok
Klaus Iohannis a câștigat președinția cu Facebook, în timp Călin Georgescu cu Tik-tok. Importanța rețelelor de socializare au jucat un rol decisiv în ultimele două tururi de alegeri prezidențiale în România.
„Un factor, posibil decisiv, care explică succesul cu totul neașteptat al lui Călin Georgescu, este „efectul TikTok”. E clar că revoluția digitală și mai ales generalizarea rețelelor sociale virtuale (social media) au transformat din temelii paradigma de comunicare politică. Dacă în cazul victoriei lui Klaus Iohannis din 2014 s-a vorbit despre „factorul Facebook”, acum, zece ani mai târziu, ne regăsim într-un cu totul alt context al comunicării digitale.
În special după scandalul Cambridge Analytica-Facebook, în care Federația Rusă a fost acuzată că a interferat în scrutinul din Statele Unite ale Americii pentru a-l ajuta pe Donald J. Trump să câștige alegerile prezidențiale, rețelele de socializare au devenit tot mai amenințătoare pentru democrație. Lăsate nereglementate, aceste platforme digitale pot submina procesele democratice, care nu au dezvoltat încă mecanisme eficiente de protecție în fața fermelor de troli, a conturilor false și a propagandei algoritmice.
Victoria lui Călin Georgescu relevă faptul că idealul politic al democrației electorale în care cetățeni informați votează în cunoștință de cauză lasă loc unui nou sistem tehno-politic, o „TikTocrație” electorală, în care câștigă aceia care dețin în stăpânire mijloacele algoritmice de producție a (dez)informării digitale”, apreciază Mihai Rusu.
