Arheologii vâlceni confirmă că sarcofagul în care se află Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia este cel original.
Mormântul voievodului a fost redeschis recent, la aproape un secol de la prima cercetare, pentru a clarifica suspiciunile vechi privind o eventuală mutare a sarcofagului în perioada interbelică, relatează Agerpres.
La investigații participă specialişti de la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, precum şi experți în antropologie de la Centrul „Olga Necrasov” al Academiei Române.
Proiectul are două obiective: descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor din ansamblul monahal – necesară pentru restaurarea aflată în pregătire –și verificarea sarcofagului, considerat unic în România prin forma sa și prin prezența nișei cefalice, un element caracteristic Europei Apusene din secolele V–XV.
„Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat.
Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nişă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV. d. Chr.
Mormântul a fost cercetat pentru prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare iniţiat începând cu anul 1927.
Alături de sarcofagul voievodului se află şi mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugăriţa Teofana.
În anul 1938, osemintele domnitorului şi ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rusciuk şi aşezate în acest sarcofag, care tot în acea perioadă a fost ridicat şi amplasat pe un strat de umplutură şi i s-au adăugat o placă betonată şi o piatră de mormânt frumos sculptată”, a precizat arheologul Ion Tuţulescu.
Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat, conform dorinței sale, la Cozia, pe 4 februarie. De-a lungul secolelor, mormântul a trecut însă prin mai multe profanări, la fel ca biserica în care se află.
„Primele informaţii veridice legate de profanarea mormântului sunt din anul 1821, când trupele eteriste, care se retrăgeau către Transilvania după înfrângerea de la Drăgăşani, jefuiesc mănăstirea şi implicit locul de veci al domnitorului.
O altă profanare este menţionată în perioada ocupaţiei germane în perioada anilor 1916-1918.
Într-un document din martie 1919, superiorul mânăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii că „Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, de plâns, din cauza armatelor inamice care în invazie pe marginea Oltului au prădat şi au profanat acest sfânt lăcaş, biserica şi paraclisul transformându-le în grajd de cai, iar casele devastându-le şi lăsându-le într-o completă ruină”.
Trupele care au ocupat Cozia au spart piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936, cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga.
În 1938, piatra a fost schimbată, în locul ei aşezându-se pe mormântul voievodului actuala piatră funerară, care a fost adusă din Bulgaria”, a mai spus arheologul vâlcean, care este convins că aceste cercetări arheologice vor aduce noi informaţii legate de întregul ansamblu monahal.
Situată pe Valea Oltului, Mânăstirea Cozia este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân (1355-1418), deşi sunt şi surse care îl indică pe tatăl său, Radu I (1330-1383), drept ctitor al mânăstirii (cunoscută pe vremea sa sub numele de Nucet).
Slujba de sfinţire a lăcaşului a avut loc la 18 mai 1388, fiind oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana, cel care a reorganizat călugării din Oltenia şi a întemeiat mănăstirile de la Vodiţa şi Tismana, iar primul egumen însărcinat să conducă obştea monahală a Coziei a fost Ieromonahul Chir Gavriil, ucenicul său.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
