Situația persoanelor cu dizabilități din România este dificilă atât din punct de vedere al integrării sociale, cât și din punct de vedere al incluziunii sociale. Din diferite motive numărul acestor persoane a crescut mult în ultimii ani. Astfel, dacă în anul 1992 erau 74 de mii de persoane cu dizabilități, în 2012 numărul acestora a ajuns la 690 de mii. Cauzele sunt multiple. Într-un studiu recent, prezentat de președintele Institutului Român pentru Dezvoltare Sustenabilă (IRDS), Adrian Izvoranu se arată că în județul Sibiu, în anul 2012, existau 16.027 de persoane cu dizabilități. Dintre acestea doar 248 sunt asistate în Centre de Terapie Ocupațională. Despre toate aceste probleme s-a discutat miercuri, 30 octombrie, la Sibiu, în cadrul conferinței „Economia socială. Persoane cu dizabilități își crează locuri de muncă”, conferință care a avut ca temă incluziunea socială.
Conferința a fost organizată de Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu. Ziua de conferință s-a încheiat cu spectacolul „Oameni aproape invizibili” ce a fost susținut la Biblioteca Astra Sibiu. La conferință au participat Iustina Radu, director executiv al CNDR, Iordan Nicola, secretar al Consiliului Județean Sibiu, prof. Radu Sergiu Ruba, președintele Asociației Nevăzătorilor din România, Adrian Izvoranu, președintele IRDS și Adrian Mihalcea, președintele Asociației Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România, membri ai altor asociații și invitați. Conferința a avut ca scop discutarea și găsirea unor soluții viabile pentru integrarea cât mai bună a persoanelor cu dizabilități în societate și în mod special incluziunea socială a acestor persoane. De asemenea, s-au adus în discuție lacunele din lege și chiar legile prost făcute, care îngreunează, în loc să ușureze situației acestor persoane. Secretarul CJ a vorbit despre reformarea întregului sistem din județul Sibiu și despre Centrul de la Dumbrăveni, un centru care răspunde nevoilor persoanelor cu tot felul de dizabilități, care a fost reconstituit și care are condiții la nivel european, însă întâmpină alte probleme. „Avem acum și clădiri, avem și dotare, dar a venit ordonanța din 2009 și ne-a blocat ocuparea posturilor. Profit de faptul că asist la acest eveniment și vă rog pe dumneavoastră, cei care lucrați în organismele centrale să explicați o dată, de două ori, să repetați până când se va înțelege de către cei care guvernează, că nu poți măsura cu aceeași măsură toate categoriile de persoane. Ordonanța 34 din 2009 a venit cu acea inovație cretină, pleacă șapte, vine unul. Din păcate, nici acum lucrurile nu sunt foarte clare”, a spus Iordan Nicola, subliniind importanța personalului în astfel de centre. S-a arătat, de asemenea, că în domeniul incluziunii sociale, în momentul de față nu se fac mari eforturi, însă trebuie ca aceasta să devină o prioritate, iar persoanele cu dizabilități să poată munci.
Persoanele cu deficit de intelect se angajează cel mai ușor
Președintele ANR, Radu Sergiu Ruba a vorbit despre posibilitățile persoanelor cu dizabilități de a avea parte de pregătire profesională, de a se angaja, despre soluțiile autorităților din alte țări, dar și despre domeniile în care ar putea lucra persoanele cu dizabilități, fără să aibă probleme. Astfel, nevăzătorii au foarte bine dezvoltat auzul, simțul tactil și memorie. Astfel pot fi foarte buni maseuri, operatori pe clape și butoane, în mediul acustic, în materiile care implică memoria și ei au o sensibilitate aparte pentru limbile străine. Cei cu deficit de auz, au o vedere exactă și o posibilitate extraordinară pentru detaliul, o manualitate deosebită, dexteritate. Sunt foarte buni în domeniile în care sunt necesare aceste abilități, în industrie, în domeniile în care se prelucrează lemnul etc. Persoanele cu deficiențe locomotorii, dacă se reușește eliminarea barierei pe care au din cauza neputinței de deplasare, posibilitățile de angajare sunt nenumărate. Dacă lumea le auce în fața lor, pot face față multor provocări. „Printr-o organizare rațională a muncii și a formării profesinale există nenumărate posibilități. Persoanele cu dizabilități pot să facă foarte multe lucruri, dar sunt extrem de ușor de aostrucționat”, spune Radu Sergiu Ruba. În discursul său profesorul a făcut cunoscut faptul că dintre persoanele cu dizabilități, cei care își găsesc cel mai ușor de lucru sunt cei cu deficit de intelect. Ei pot fi oricând, manipulatori de marfa, vânzători, să lucreze la depozite, la salubritate, dar a ținut să menționeze că sunt meserii „de jos, prost plătite” și că nu acesta este viitorul. Situația cea mai dificilă este a persoanelor ci handicap neuromotor. Adrian Mihalcea, președintele APHN din România a vorbit despre situația lor dificilă, deoarece, din păcate, de cele mai multe ori, pe lângă handicapul loco, apoi neuromotor ei mai au și alte afecțiuni cum ar fi surzenia, lipsa vederii și chiar imposibilitatea de a vorbi. Inserția lor este foarte dificilă, însă se pot găsi căi de egalizare a șanselor. Este soluția pe care o propune președintele de la Arad. „Nu poți opține incluziune socială, dacă nu oferim o protecție specială”, spune președintele. Dacă șansele lor ar fi egale, ar putea să se angajeze mai ușor.
În finalul conferinței, Adrian Izvoranu, președintele Institutului Român pentru dezvoltare sustenabilă, un institut cu experți în astfel de dezvoltare, a prezentat o situație amplă a incluziunii sociale, provocând la identificarea problemelor, propunând soluții, susținând proiecte, vorbind atât despre economia socială, cât și despre propuneri legislative care să ducă la ușurarea situației acestor persoane. A provocat și a susținut discuții libere în cadrul conferinței.
