La 34 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, Sibiu 100 % vă propune o trecere în revistă a celor mai importante evenimente ale Revoluției de la Sibiu, așa cum au fost ele reflectate în presa vremii și rechizitoriile militare / dosarele Revoluției.
Povestea Revoluției de la Sibiu
Asociației Sibiu Decembrie 89 rememorează parte din acele grele momente:
În dimineata zilei de 21 decembrie 89 ora 8.30, muncitorii din Balanța se adună în fața întreprinderii. În același timp, mai mulți oameni din întreprinderile sibiene se adună în Piata Unirii. După un scurt plan de acțiune încep să cânte „Deșteaptă-te române”, mergând în jurul rondului de flori din fața magazinului Dumbrava. După aceasta au strigat diferite lozinci împotriva conducerii comuniste și de solidaritate cu Timișoara.
Au venit forțele de represiune și cele 28 de persoane au fost bătute în fața a peste 400 de oameni care priveau din apropiere neputincioși la aceste momente dramatice. În acest timp, grupul de la Balanța, aproximativ 35 de muncitori, pleacă spre Piața Mare. În drumul lor cheamă muncitorii de la întreprinderile IPL, IRES și Mecanica. Două autoturisme ARO și un autoturism Dacia au înconjurat grupul din Piața Mare făcând arestări. Milițienii din autoturismul ARO de culoare albastră au arestat 3 persoane plecând cu viteza.
Autoturismul 1-SB-3634 a demarat în viteză printre revoluționari, cerând respectarea ordinii și liniștii publice. Autoturismul ARO 1-SB-1425 a fost întors cu roțile în sus și a fost incendiat de către o tânără. Piața a fost devenit liberă, mai precis a revoluționarilor. O mare masă de oameni care au cântat ”Desteapta-te, române”, ”Hora unirii” și lozinci de solidaritate cu Timisoara.
La ora 10.25, de pe str. Gheorghe Lazăr au venit aproximativ 120 de elevi militari de la UM 01512, conduși de ofițerul Cristian Teodorescu și s-au aliniat la aproximativ 15 m de statuia lui Gheorghe Lazăr, cu fața spre Cofetăria Perla și Casa Albastră. După câteva secunde, ofițerul da comanda de foc și fiecare soldat execută în plan vertical un sector de cartușe de război. În acest timp cade prima jertfă pe altarul libertății: Mititel Ioan, 34 ani, împușcat în piept de un grup de persoane mai în vârstă îmbrăcate în uniforme albastre și kaki, fără grade și epoleți aflați în flancul drept al militarilor.
Piața a fost înconjurată de trupele MI și M Ap N. Revoluționarii au fost udați de către pompieri, s-au aruncat gaze lacrimogene, fumigene și petarde, dar nu s-a părăsit piața până când un grup masiv a început să strige: ”Să mergem în județ!” Au plecat la Județ fără alte distrugeri materiale, luând în grupul lor toată populația care se afla pe strada Nicolae Bălcescu.
De la câteva zeci de persoane, grupul a crescut ajungând la câteva sute. La Universitatea de pe B-dul Victoriei au fost întâmpinați de soldați cu câini și arme. Rupând acest baraj, mulțimea a ajuns în fața Consiliului Județean, unde au cerut un dialog între ei și conducerea acestuia, lucru care nu le-a fost acceptat. Nemultumiți, revoluționarii au plecat să scoată întreprinderile în stradă mergând pe traseul Spitalul Județean, la gară, unde au fost date jos pancardele comuniste.
Ajunși în fața întreprinderii Independența, aceștia au forțat poarta întreprinderii, unde au doborât pancartele comuniste și au luat cu ei muncitorii din aceasta întreprindere. Pe tot acest traseu li s-a alăturat un număr foarte mare de persoane, iar în jurul orei 13, au intrat din nou în Piața Mare, manifestând pașnic în tot orașul, după care au plecat la Miliție să ceară eliberarea arestaților.
S-au purtat discuții cu comandanții Miliției și Securității, lăsând un grup de 9 persoane să cerceteze aceste instituții. Manifestanții au fost eliberați, iar marșul a continuat pe străzile Sibiului. Seara au venit și muncitorii din Mârșa, iar în jurul orei 21, în fata Miliției s-au tras focuri de armă (Diaconu Vasile, mort în 21 decembrie, ora 21, la intersecția străzii Moscova cu Armata Roșie), deoarece revoluționarii au incendiat câteva autoturisme ale milițienilor, protestând împotriva forțelor de represiune. Victimele au fost duse la spital, iar pe tot timpul nopții s-au format pichete de veghe.
22 decembrie 1989
În dimineața zilei de 22 decembrie 89, muncitorii din întreprinderile sibiene au ieșit organizat în stradă. La ora 9.20, la îndemnul unor tineri și sub presiunea străzii, directorul Casei de Cultura a Sindicatelor montează pe copertina acesteia stații de amplificare și se organizează o mare adunare populară. La ora 10.15, în Casa de Cultura a Sindicatelor a luat ființă Forumul Democratic al Județului Sibiu, care în acele clipe dramatice și-a scris platforma program ce a fost citită de pe copertină în fata mulțimii, s-a format conducerea Forumului Democratic al județului Sibiu, nominalizându-se 16 persoane, ce s-au intitulat Comitetul de Apărare al FD al județului Sibiu.
Din comitetul de apărare au făcut parte:
Streza Nicolae – preot Rășinari, Stoica Cornel Constantin – inginer Mecanica, Stratulat Emil – dir. Casa de Cultură, Dragu Ioan – colonel rezervă, Crăciun Ștefan – colonel, Țuțurea Moise – dr. inginer Facultatea de Mecanică, Bucur Mircea – inginer Dacia Service, Munteanu Liviu – inginer ICEMENERG, Gavrea Ioana – subinginer IPAS, Mitea Ioan Luca – electronist, Furdui Doina – ICS Marfuri Ind, Cacoveanu Ovidiu – muncitor, Ștefan Ioan – impresar artistic, Grădinaru Mircea – Steaua Roșie, Oprea Mircea – ITA (student), Avram Vasile – scriitor și Petcu Decebal – electrician Balanța.
Câteva din Hotărârile Comitetului de Apărare, din prima ședință:
1. Cooptarea principalelor unități pentru asigurarea populației cu pâine, apă, energie
2. Asigurarea aparării tuturor bunurilor, paza tuturor obiectivelor economice
3. Constituirea comitetelor de ordine
4. Legatura permanentă cu stația de apă
5. Editie specială de ziar
La ora 12.10, pe străzile Sibiului și din clădiri au început să se tragă focuri de arma automată. Noua conducere a județului a plecat la Casa Armatei, iar o parte a ocupat Consiliul Județean. Se trăgea atât din Miliție, cât și din unitățile militare. La UM 01512 sunt aduse și retinute toate persoanele suspectate de a fi actionat împotriva revoluției.
Măcelul din Sibiu a durat mai multe zile, făcând din acesta orașul cu cel mai mare număr de victime raportat la poliție cu un bilanț de 108 morti și 172 răniți.
La Consiliul Judetean, formațiunea nou înființată care conducea destinele județului, avându-i în frunte pe preotul Streza Nicolae, a fost arestată de către colonelul Crăciun în dimineata zilei de 24 decembrie 89. La Casa Armatei conduceau: Țuțurea Moise, Maxim Aurel, Bucur Mircea și alții care au fost schimbați sub amentintarea cartuș pe țeavă de colonelul Dragomir, impunând o nouă conducere, luând dintre revolutionari doar câteva persoane reprezentative: Maxim Aurel, Lantos Vasile, Bejenaru Grigore și Bucătaru Constantin, formând F.S.N.
romania.europalibera.org: Ce s-a întâmplat în 1989 la Sibiu, orașul lui Nicu Ceaușescu, potrivit rechizitoriului procurorilor militari
21 decembrie 1989 – după Timișoara și București, pe 21 decembrie începeau și la Sibiu, oraș condus de Nicu Ceaușescu, fiul mai mic al lui Nicolae Ceaușescu, revoltele de stradă. Zeci de oameni au manifestat în fața sediului Miliției. Atunci a avut loc o primă intervenție a milițienilor, care voiau să-i împiedice pe manifestanți să ajungă în centrul orașului. Acesta a fost momentul în care au fost reținute mai multe persoane. Miliția cheamă Armata în ajutor. Forţele de ordine ale Ministerului de Interne nu au reușit să-i împrăștie pe manifestanți și au chemat în ajutor Armata. Ordinul era să nu tragă în populație. Militarii scoși în stradă erau de la UM 01512 Sibiu, condusă de colonelul Aurel Dragomir. Nicu Ceaușescu i-a cerut unchiului său, Ilie Ceaușescu, șeful Consiliului politic superior al Ministerului Apărării Naţionale, întăriri pentru paza obiectivelor militare din Sibiu. În noaptea de 22 decembrie, ajunge în oraș un batalion de Vânatori de munte de la Vâlcea, format din 140 militari și 88 geniști.
22 decembrie 1989 -în dimineața de 22 decembrie, manifestanții au pornit din nou spre centrul Sibiului și s-au strâns în jurul clădirilor Miliției, Casei de Cultură a Sindicatelor și sediului PCR. Sinuciderea ministrului Apărării – generalul Vasile Milea – i-a făcut pe manifestanți să ia cu asalt sediul Miliției, iar angajații au sărit gardul în curtea UM 01512 Sibiu, aflată în apropiere.
De aici a început haosul – peste tot se auzeau focuri de armă și nimeni nu știa cine trage. După fuga lui Ceaușescu, colonelul Dragomir și-a schimbat atitudinea și a luat măsuri împotriva milițenilor și securiștilor. Astfel, armata a dus 500 de milițieni și securiști în sala de sport a unității, iar ulterior în bazinul de înot, care era golit de apă. Toate aceste fapte sunt descrise de procurorii militari care au anchetat Dosarele Revoluției.
Primul secretar al CJ de Partid era, în decembrie 1989, Nicu Ceauşescu – fiul preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Pe fondul informaţiilor despre evenimentele din Timişoara, în municipiul Sibiu au început să circule manifeste prin care populaţia a fost îndemnată să se solidarizeze cu populaţia Timişoarei şi să participe la o manifestaţie care urma să aibă loc în ziua de 21 decembrie 1989, în Piaţa Mare din Sibiu.
În dimineaţa zilei de 21 decembrie, în diferite puncte din municipiu, în principal în zona centrală, au început să se adune din ce în ce mai multe persoane care, pornind de la discuţii restrânse, au ajuns în scurt timp să se manifeste împotriva puterii comuniste din România. Spre centrul oraşului au început să vină muncitorii principalelor întreprinderi sibiene. Deoarece mişcarea de protest a luat amploare, a avut loc o primă intervenţie a forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului Judeţean al MI, cu scopul împiedicării concentrării manifestanţilor în zona centrală a urbei. Au fost reţinute persoane din rândul manifestanţilor. O a doua intervenţie a forţelor de represiune (MI) a avut loc în Piaţa Mare, după ce grupurile de muncitori au pătruns în perimetrul pieţei pentru a protesta. La ambele intervenţii a acţionat Plutonul „Scutul”.
Pentru intervenţii au fost folosite inclusiv două autospeciale ale pompierilor. Acţiunea de represiune a eşuat întrucât forţele de ordine ale MI nu au reuşit dispersarea manifestanţilor.Imediat, de la nivelul Comitetului Judeţean de Partid Sibiu, prin intermediul lui Nicu Ceauşescu s-a solicitat intervenţia armatei. La vremea respectivă, comandantul Garnizoanei Sibiu şi al UM 01512 Sibiu era col. Aurel Dragomir. Acesta, prin declaraţiile date, a arătat că a fost solicitat pentru a interveni cu forţele MApN împotriva manifestanţilor.
„A mai arătat că, după o discuţie purtată cu inspectorul şef al MI, i-a telefonat lui Ceauşescu Nicu, iar acesta i-a ordonat să adopte măsuri de urgenţă şi să deplaseze efectivele MApN în diverse puncte ale oraşului. În jurul orelor 10:20, col. Dragomir Aurel a purtat o convorbire prin telefon cu ministrul apărării Milea Vasile, iar acesta din urmă, auzind despre solicitarea venită din partea lui Ceauşescu Nicu, a permis scoaterea în stradă a efectivelor MApN, cu indicaţia de a nu se trage în populaţie”, se arată în document. Din acel moment, col. Dragomir Aurel a început să se manifeste ca un coordonator al tuturor unităţilor militare din Sibiu.
„Până în jurul orelor 12:00, toate subunităţile militare constituite conform ordinelor col. Dragomir Aurel, au ajuns în punctele stabilite (Piaţa Mare, Hotelul Bulevard, Comitetul Judeţean, Liceul Economic, Consiliul Popular Municipal, centralele telefonice din oraş, Întreprinderea Flaro, depozitele de garnizoană etc.). Treptat situaţia s-a tensionat, au apărut ciocniri între demonstranţi şi forţele de ordine, soldate cu deschiderea focului de avertisment. Au apărut primii răniţi prin împuşcare, iar în legătură cu aceste prime victime din Sibiu, se constată că majoritatea manifestanţilor a declarat că au executat foc doar militarii din cadrul UM 01512 Sibiu, având în vedere că, în acel moment, în piaţă nu mai erau prezente alte forţe de ordine”, se precizează în rechizitoriu. În acest context, în Piaţa Mare din Sibiu au rezultat cinci victime prin împuşcare, dintre care una a decedat. Au folosit gaze lacrimogene După evenimentele din Piaţa Mare, numărul manifestanţilor a continuat să crească. Întrucât militarii din piaţă au constituit un dispozitiv circular, manifestanţii s-au retras către străzile adiacente, s-au regrupat şi s-au deplasat către CJ de Partid şi Inspectoratul Judeţean al MI. În faţa sediului inspectoratului s-a manifestat paşnic, fiind scandate în principal lozinci antiprezidenţiale.
”Situaţia s-a retensionat, iar în jurul orelor 18:00 manifestanţii au trecut la acţiuni care au vizat atacarea şi pătrunderea în sediile Miliţiei şi Securităţii. Au fost folosite sticle, pietre şi alte obiecte contondente. Acţiunile au culminat cu incendierea mai multor autoturisme parcate în zonă, aparţinând în principal lucrătorilor de miliţie şi securitate. În acest context, cadrele MI au folosit gaze iritant-lacrimogene şi au executat focuri de armă. Uzul de armă efectuat din sediul Inspectoratului Judeţean MI a provocat un deces şi nouă răniri de persoane. În noaptea de 21/22 decembrie 1989, col. Dragomir Aurel a fost de acord ca inspectorul şef al MI Sibiu şi şeful DSS Sibiu să se mute în biroul Comandamentului UM 01512 Sibiu, de unde, cu toţii, urmau să coordoneze represiunea preconizată pentru 22 decembrie. În aceeaşi noapte s-a dispus transferul arestaţilor preventiv din rândurile manifestanţilor ( 25 de persoane ) din arestul MI la Penitenciarul Aiud”, se mai arată în document.
A doua zi, începând cu primele ore din 22 decembrie 1989, grupuri numeroase de cetăţeni au început să se deplaseze, pe diverse trasee, spre centrul municipiului Sibiu, manifestanţii concentrându-se în principal în faţa Inspectoratului Judeţean al MI, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, dar şi în faţa CJ de Partid.
“Este important de precizat că după evenimentele din 21 decembrie 1989, forţele de ordine ale MI, nu au mai efectuat misiuni în municipiul Sibiu, fiind prezente la sediile unităţilor din care făceau parte. Mai mult, pentru apărarea sediilor Miliţiei şi Securităţii, din ordinul col. Dragomir Aurel, au fost dispuse forţe ale UM 01512 Sibiu şi UM 01606 Sibiu, care au format un cordon defensiv în faţa Inspectoratului Judeţean al MI. În cursul dimineţii de 22 decembrie, col Dragomir Aurel a purtat o discuţie prin telefon cu generalul Ceauşescu Ilie (adjunct al ministrului apărării şi şef al Consiliului Politic Superior al Armatei) în urma căreia s-a decis suplimentarea forţelor MApN din Sibiu cu efective militare din judeţul Vâlcea. În jurul orelor 09:30, manifestanţii aflaţi în faţa Inspectoratului Judeţean MI au devenit agresivi, dorind pătrunderea în clădire. În acest context, cadrele MI, pentru a-i linişti pe manifestanţi, au afişat la etajul trei al clădirii un banner inscripţionat „Noi, miliţia, slujim interesele poporului. Suntem cu voi! Fără violenţă! Organizaţi-vă pentru dialog!”. Evenimentele au luat, însă, în mod subit, un curs neaşteptat după ce, prin mass-media, s-a anunţat sinuciderea ministrului apărării Milea Vasile.
“Anunţul a determinat mulţimea să nu se mai deplaseze spre Poligrafie, să rămână în faţa Inspectoratului MI şi să reînceapă asaltul asupra acestuia. Evenimentele au fost deosebit de tensionate, violenţele extreme, s-a deschis focul de către cadrele MI, rezultând împuşcarea mai multor persoane, printre acestea fiind şi militarul M.D. care a decedat. Cert este că o parte a manifestanţilor a reuşit să pătrundă cu forţa în clădirea Inspectoratului Judeţean al MI. De aici, civilii s-au înarmat cu arme militare aparţinând cadrelor de miliţie şi de securitate care şi-au abandonat armamentul şi muniţia. După pătrunderea manifestanţilor în sediul MI, de frică, mai multe cadre de miliţie şi securitate s-au refugiat spre UM 01512 Sibiu (aflată în imediata vecinătate) şi au sărit gardul unităţii militare, întrucât pe la punctul principal de acces nu se putea intra din cauza prezenţei unui grup masiv de demonstranţi care se comporta violent cu lucrătorii MI prinşi în zonă”, se mai precizează în rechizitoriu.
Foc încrucişat
Concomitent cu deplasarea spre 128 UM 01512 Sibiu, cadrele MI au executat focuri de avertisment. “În acest context, militarii ce asigurau paza UM 01512 Sibiu au deschis focul împotriva cadrelor MI care au pătruns în unitate prin escaladarea gardului. S-a deschis focul inclusiv asupra sediului Inspectoratului Judeţean MI. Urmare acestui eveniment, din rândul cadrelor de miliţie şi securitate care au încercat să se refugieze în incinta UM 01512 Sibiu, a rezultat un număr mare de victime, 19 cadre MI au decedat, 4 fiind rănite. Despre acest tragic eveniment, prin Raport Despre acest tragic eveniment, prin Raportul Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 au fost stipulate următoarele: „Este greu de imaginat cum s-a putut crede că un grup de 25 de cadre MI care au fugit din clădirile instituţiilor lor, din cauza presiunii mulţimii, ar fi fost în măsură să atace şi să cucerească clădirile unităţii militare în care exista un dispozitiv de apărare „beton”, realizat din sute de militari. În afara absurdităţii acţiunii comandată de colonelul Dragomir Aurel, ca principal vinovat în desfăşurarea evenimentului, se fac vinovaţi şi comandanţii Miliţiei şi Securităţii, care se aflau în cazarmă şi care nu au luat măsuri de anunţare a intenţiilor subordonaţilor lor. Dovedind exces de zel, colonelul Dragomir Aurel a condus acţiunea de neutralizare a aşa-zişilor invadatori”.
Declaraţii relevante
Cu referire la evenimentele desfăşurate în Sibiu şi nu numai, a fost audiat martorul Rusan Ioan (sediul SPM, 04.10 2018-11/P/2014, vol. IV – Declaraţii, f.130-135), care a spus: „ În decembrie 1989 eram cadru al DSS şi făceam parte din unitatea 0110 – contraspionaj ţări socialiste. Eu am fost şeful colectivului anti – STASI ( serviciul de informaţii al RD Germană), aşa că am luat contact doar tangenţial cu colegii care desfăşurau activităţi anti – KGB. Într-un interviu pe care l-am acordat mai demult, am spus că în decembrie 1989 puterea a fost preluată chiar de cei pe care-i urmăream noi.(….)
După Revoluţie , când îndeplineam funcţia de şef al Departamentului de Informaţii Sibiu (SRI) am 129 primit ordin să efectuez o cercetare în vederea obţinerii de date pentru clarificarea evenimentelor de la Sibiu din decembrie 1989(….) Cu privire la comandantul UM01512 Sibiu, colonelul Dragomir Aurel, consider că a fost depăşit de situaţie. Era relativ tânăr şi era cunoscută apropierea sa de Nicu Ceauşescu, mergea până la servilism. Atitudinea lui de până la 22 decembrie întăreşte afirmaţia mea, el cerându-i personal aprobarea lui Nicu Ceauşescu de a interveni cu trupe militare în vederea restabilirii ordinii în Sibiu, afirmând că cei de la MI nu fac faţă. După fuga lui Ceauşescu atitudinea lui s-a schimbat, iar deciziile lui au fost nu doar greşite, dar şi lipsite de umanism. Este cunoscut episodul uciderii celor care, în nevoie, de teama maselor populare, au sărit gardul, după ce iniţial a existat o înţelegere în acest sens cu conducerea unităţii militare (…) Nu cred că Dragomir a făcut parte dintr-o diversiune, deoarece era mult prea ataşat de familia Ceauşescu.”
„Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”, elaborată de Secţia Parchetelor Militare, Comisia Senatorială, dosar nr. 53/J.I.3, cu referire la situaţia din Sibiu, conţine următoare concluzie: „Este de menţionat împrejurarea că, deşi asupra clădirilor Inspectoratului Judeţean al MI s-au executat trageri repetate şi intense dinspre UM 01512 Sibiu, niciun cadru MI nu a fost ucis sau rănit în acest sediu, în poziţii de tragere la ferestre sau uşi, ceea ce este de natură să infirme declaraţiile date de militarii UM 01512 Sibiu, care, de regulă, au susţinut versiunea ripostei pe care au dat-o la tragerile efectuate din sediul MI asupra unităţii militare. Aceeaşi concluzie se desprinde şi din constatarea ulterioară a unui număr redus de urme de gloanţe pe pereţii clădirilor UM 01512 Sibiu, precum şi din inexistenţa unor victime în rândul militarilor aflaţi în acele clădiri”, se precizează în rechizitoriu.
Bilanţul incompetenţei
Tot în contextul uzului de armă efectuat în zona UM 01512 Sibiu, la data de 22.12.1989, începând cu orele 12:00, au mai fost consemnate 5 decese şi 6 răniri prin împuşcare (4 decedaţi şi 4 răniţi au aparţinut MI, 1 decedat şi 2 răniţi fiind civili).
În curtea Inspectoratului Judeţean MI, în acelaşi interval orar, au mai fost împuşcate mortal 2 persoane, alte 5 fiind rănite prin împuşcare (2 civili decedaţi, 3 civili răniţi, respectiv 2 cadre MI rănite). În spatele sediului Inspectoratului Judeţean MI, au mai fost răniţi prin împuşcare 2 civili. Pe strada Armata Roşie şi în imobilele de pe această stradă (aflate în proximitatea UM 01512 Sibiu) au mai rezultat 21 de victime din care 11 au decedat, iar 10 au fost rănite prin împuşcare ( cu toţii civili).
Pe strada Gheorghe Gheorghiu Dej şi imobilele de pe această stradă, tot în contextul uzului de armă efectuat în zona UM 01512 Sibiu, în data de 22 decembrie 1989 au mai rezultat 17 victime, din care 4 au decedat, iar 13 au fost rănite prin împuşcare (2 militari decedaţi, restul decedaţilor şi răniţilor fiind civili). În Piaţa Mare din Sibiu, urmare a uzului de armă efectuat în zonă, au mai decedat 3 persoane civile. În această zi, în diverse zone ale municipiului Sibiu, alte două persoane au decedat prin împuşcare, iar 15 au fost rănite. În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 s-a trecut la organizarea şi executarea apărării obiectivelor de interes public.
Au existat şi lucrători de miliţie şi de securitate care, încercând să se deplaseze la domiciliile lor, au fost imobilizaţi, agresaţi şi conduşi la UM 01512 Sibiu, unde au fost reţinuţi, diferite perioade de timp, până când Comisia de Anchetă, care a funcţionat în cadrul UM 01512 Sibiu, a dispus punerea lor în libertate, după ce s-a constatat că nu au efectuat uz de armă şi nu au acţionat împotriva manifestanţilor.La rândul lor, cadrele MI şi DSS care au rămas în sediul Inspectoratului au fost preluate şi conduse de către manifestanţi şi militari, în incinta UM 01512 Sibiu, unde au fost reţinute şi ulterior cercetate. Cadrele MI şi DSS care au reuşit să părăsească zona inspectoratului şi nici nu au fost imobilizate de către manifestanţi, s-au prezentat ulterior, ca urmare a comunicatelor tv şi radio difuzate în zilele care au urmat, la UM 01512 Sibiu sau au fost conduse de la domiciliile lor la aceeaşi unitate militară, unde au fost, de asemenea, reţinute şi cercetate de Comisia de Anchetă.
Reţineri ilegale
Probele administrate au relevat că, în perioada evenimentelor din decembrie 1989, în sala de sport a UM 01512 Sibiu şi ulterior în bazinul de înot, desecat, au fost lipsite de libertate în mod abuziv peste 500 de persoane. „Persoanele de sex feminin au fost reţinute separat, într-un alt corp de clădire. Declaraţiile persoanelor ce au suferit lipsirea de libertate, arată că acestea, pe perioada reţinerii, au fost supuse unor acte extreme de violenţă fizică şi psihică (sa recurs inclusiv la simularea într-un mod foarte realist, în repetate rânduri, a executării persoanelor reţinute). Totodată, au fost supuse la înfometare şi la diverse umilinţe din partea militarilor aflaţi în pază.
S-a mai probat existenţa, pe raza municipiului Sibiu, a unei adevărate „vânători de oameni”, ajungându-se inclusiv la situaţii în care cadrele MI rănite şi aflate sub îngrijire medicală la Spitalul Municipal Sibiu, au fost luate cu forţa din această unitate medicală (în pofida protestelor exprese şi vehemente ale medicilor) şi introduse în bazinul de înot al UM 01512 Sibiu, fără asigurarea asistenţei medicale necesare, situaţie în care o persoană a decedat. Probele au mai devoalat că însuşi colonelul Dragomir Aurel a participat la astfel de acţiuni inumane. Reţine atenţia că marea majoritate a persoanelor lipsite de libertate în incinta UM 01512 Sibiu au aparţinut structurilor MI şi DSS din Sibiu, inclusiv personalul civil al acestor structuri fiind reţinut în mod abuziv şi supus unor tratamente inumane”, se mai arată în document. „Având în vedere cele mai sus expuse, rezultă că toate aceste reţineri de persoane, fără temei, cauzatoare de traume, reprezintă tot o expresie a inducerii în eroare şi astfel responsabilitatea incumbă factorilor de decizie ai CFSN şi ai MApN. Mass-media a relatat despre capturărilor aşa zişilor terorişti şi în acest fel opinia publică a fost manipulată în sensul de a fi convinsă că duşmanul terorist chiar există, realitatea fiind, însă cu totul alta. Având în vedere că reţinerile ilegale sub suspiciunea de terorism au fost efectuate de cadrele MApN, rezultă că responsabilitatea pentru aceste conduite incumbă Consiliului Militar Superior şi, implicit, conducerii CFSN”, se mai precizează în document.
Historia.ro: Cazul Sibiului (redăm pasaje relevate din analiza cazului de la Sibiu)
Cazul Sibiu a declanşat în anul 1993 un conflict secret, necunoscut de opinia publică, între SRI şi Palatul Cotroceni referitor la raportul întocmit de SRI-Sibiu asupra evenimentelor petrecute în timpul revoluţiei în acest municipiu. Având în vedere precizia informaţiilor pe care le conţinea şi natura lor revelatoare în privinţa celor care cauzaseră mai multe decese în Sibiu, raportul locotenent-colonelului Ioan Rusan a fost încuviinţat de Virgil Măgureanu, director SRI la acea dată, Consiliului Suprem de Apărare, în particular generalului Vasile Ionel, consilierul pe problem de apărare al preşedintelui Ion Iliescu. Vasile Ionel, membru al complotului militar urmărit de Securitate pentru legături cu reţelele de spionaj ale URSS, va reacţiona violent, acuzându-l pe lt. col. Rusan de mistificare, întrucât din raport rezultă că vina pentru morţi din Sibiu aparține Armatei.
Raportul respectiv vizează evenimentele petrecute atât înainte cât şi după 22 decembrie 1989. Înainte de 22 decembrie 1989 se remarcă, în raportul SRI, două evenimente deosebite care au atras atenţia organelor de securitate şi de contrainformaţii militare. Primul eveniment “ciudat” a fost când în oraş au intrat câteva coloane de maşini înmatriculate în URSS – acest lucru s-a întâmplat şi la Iaşi şi la Timişoara-“în care se aflau doi-patru bărbați, de regulă tineri care nu se cazau la hoteluri, dormind în autoturisme şi nerealizând contacte cu cetăţenii români”. Al doilea eveniment important, prezent în raportul SRI, scoate la iveală locurile fierbinţi în care s-au desfăşurat evenimentele – locurile din care s-a tras.
În luna martie a anului 1989 au fost capturaţi luptători DIA în timpul unor misiuni de luptă. “Un aspect important îl constituie prezenţa în municipiul Sibiu, în perioada anului 1989, unui detaşament de militari din cadrul Batalionului 404 Buzău – cercetare în adâncime, aparţinând de Direcţia de Informaţii de pe lângă Marele Stat Major al Armatei. Militarii respectivi erau în ţinută civilă, dotaţi cu staţii de emisie-recepţie, au efectuat observări şi fotografieri de pe clădirile situate în vecinătatea unor unităţi ale MApN şi MI şi au consemnat puncte din apropierea acestora sau alte puncte strategice din oraş pe o hartă, cum ar fi hotelurile Continental, Bulevard, BTT, UM 01473. Întâmplător sau nu acestea au fost locurile fierbinţi în derularea evenimentelor din decembrie 1989”.
(…)
În data de 21.12.1989, col. Dragomir ordonă – începând cu orele 10:00 – scoaterea militarilor din subordine în municipiul Sibiu, pentru confruntarea cu manifestanţii, aceste forţe fiind secondate în scurt timp de pompieri şi soldaţi ai batalionului de Securitate Sibiu. Primele victime apar odată cu sosirea unuia din detaşamentele de elevi. Militarii au fost întâmpinaţi cu huiduieli, pietre şi sticle incendiare.
“În acesta situaţie, cpt. Teodorescu Cristian a ordonat foc de avertisment, ordin executat de subordonaţii săi. În aceste moment se înregistrează primele victime la Sibiu”. În urmă acestui incident, lt. col. Dragomir Aurel a raportat la Bucureşti generalului Hortopan Ioan că datorită deschiderii focului de către militari unul dintre elevi a făcut mai multe victime în rândul demonstranţilor. În după-amiaza zilei de 21 decembrie, demonstraţiile populaţiei se extind în diferite zone ale Sibiului, astfel că numărul manifestanţilor creşte la câteva mii. Această rapiditate de extindere a manifestanţilor se datorează focului deschis de către elevii şcolii militare şi omorârea unuia dintre manifestanţi plus rănirea altor patru.
Există diferite declaraţii a unor martori care susţin că persoana omorâtă prin împuşcare ar fi fost împuşcată de alt manifestant, lucru total neadevărat pentru că ar fi trebuie să fie împuşcat din spate, iar raportul medico-legal arată clar că glonţul a intrat prin faţă şi a ieşit prin spate: “Mititelu Ioan – împuşcat mortal. Aşa cum rezultă din raportul medico legal nr. 4173/III/457/1989 al laboratorului medico-legal Sibiu, moartea numitului Mititelu Ioan a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne şi externe consecutive unei plăgi împuşcate transfixiante prin hemitoracele stâng. Leziunile sunt urmare unei împuşcări cu glonţ dinainte-înapoi şi uşor de la stânga la dreapta victimei”. După această dată – 22 decembrie – lt. col. Dragomir Aurel a luat numai decizii haotice în ceea ce priveşte deschiderea focului, în special asupra inspectoratului MI, dar şi solicitarea făcută către aviaţia militară de a ridica elicoptere în aer.
(…)
Secţia Parchetelor Militare ne-a lăsat o privire de ansamblu asupra tragediei de la Sibiu:“Este de menţionat împrejurarea că, deşi asupra clădirilor Inspectoratului MI s-au executat ulterior trageri repetate şi intense dinspre UM 01512 Sibiu, totuşi nici un cadru MI nu a fost ucis sau rănit în clădirea inspectoratului în poziţii de tragere la ferestre sau uşi, ceea ce este de natură să infirme declaraţiile date de militarii din UM 01512 Sibiu care, de regulă, susţin versiunea ripostei pe care au dat-o la tragerile efectuate din sediile MI asupra unităţii militare.
Aceeaşi concluzie se desprinde şi din constatarea ulterioară a unui număr redus de urme de gloanţe pe pereţii clădirilor UM 01512 Sibiu, precum şi de inexistenţa unor victime în rândul militarilor aflaţi în aceste clădiri. La data de 22.12.1989 au fost reţinute şi izolate în incinta UM 01512 Sibiu majoritatea cadrelor MI, iar în zilele următoare s-au redat sau au fost reţinute şi celelalte cadre, fiecare dintre acestea fiind supuse unei cercetări cu privire la uzul de armă şi activitatea anterioară, după care s-au dispus soluţii de neurmărire penală, cu excepţia a câtorva cadre care au fost trimise în judecată. De altfel în prezent singurul cadru MI care este condamnat definitiv este maiorul Buda Ion, în sarcina căruia s-a reţinut că, folosind pistolul din dotare, a rănit un ofiţer în incinta UM 01512 Sibiu.
În noaptea de 22-23.12.1989, precum şi în zilele următoare, în municipiul Sibiu a continuat să se tragă. Aceasta s-a datorat stării generalizate de confuzie şi nesiguranţă, informaţiilor nereale ce au fost vehiculate chiar şi prin mass-media, zvonurile alarmate răspândite de diverse persoane neidentificate, suspiciunii generalizate care a făcut ca gesturi minore să fie hiperbolizate. Starea de panică şi nesiguranţă a fost amplificată de un nou element reprezentat de ridicarea în aer a elicopterelor UM 01989 Sibiu, care au executat foc cu mitralierele de la bord la nivelul unor clădiri de unde se presupunea că se trage de către elemente diversioniste. De asemenea, s-au constatat carenţe în conducerea trupelor. Astfel, în multe cazuri, militarii, surescitaţi datorită stresului prelungit la care au fost supuşi, au deschis focul din propria iniţiativă, de multe ori nejustificat. S-au înregistrat cazuri în care persoanele care locuiau în vecinătatea unităţilor militare au fost împuşcate în casele lor, crezându-se că de acolo s-a tras asupra unităţilor militare”.
(…)
Morţi şi răniţi
Din raportul rechizitoriu al magistratului Dan Voinea, pentru a ne putea face o imagine mai bună asupra evenimentelor întâmplate: Cu ocazia deschiderii focului de către militarii din UM 01512 precum şi alţi militari din garnizoana Sibiu comandată de lt. col. Dragomir Aurel cu data de 22.12.1989 au rezultat mai multe victime. “Astfel, după orele 12:00 în ziua de 22.12.1989 când o parte din manifestanţi instigau împotriva cadrelor MI, pătrund cu forţa în clădirea I.M.J Sibiu, cei mai mulţi lucrători MI, încearcă să se refugieze în curtea UM 01512 sărind peste gardul de plasă al unităţii întrucât la punctul de control nu se putea intra în Unitatea Militară datorită unui grup masiv de demonstranţi care blocau accesul prin acel loc şi se comportau violent faţă de lucrătorii MI prinşi în zonă. Actele de violență au culminat cu o neaşteptată reacţie a militarilor MApN care până la ora sus-amintită colaboraseră perfect cu cadrele MI, şi care în mod nejustificat au deschis focul cu toate armele din dotare, inclusiv cu armament greu împotriva clădirii I.M.J Sibiu şi a lucrătorilor MI”.
Acest incident sângeros, recunoscut în parte şi de colonelul Moise Gheorghe în sensul că în mod constant a declarat că a tras asupra grupurilor de cadre MI, întrucât au sărit gardul în curtea UM 01512, este relatat astfel de Popa Vasile:“După ce am trecut gardul în curtea unităţii militare fără somaţie s-a tras spre inspectorat şi spre noi. Ne-am aruncat la pământ în faţa clădirii comandamentului considerând că suntem feriţi. Precizez că încă de la gard am strigat că venim să ne predăm, că sunt col. Popa Vasile şeful Miliţiei Municipale. Din poziţia cu faţa la pământ am continuat să strig cele de mai sus cerând să nu se mai tragă asupra noastră”. De la unitatea UM 01512, s-a tras, practic cu toate tipurile de armament, respectiv cu tancuri, mitraliere de pe TAB şi cu aruncătoare de grenade antitanc AG7, cu scopul vădit de a distruge clădirile sediului Inspectoratului MI-Sibiu şi de a omorâ persoanele aflate în această clădire, fapt ce a dus la distrugerea clădirii sus-menţionate şi a bunurilor din aceasta, precum şi la uciderea şi rănirea mai multor persoane. “Din documentele întocmite la UM 01512 rezultă că până la data de 28.12.1989 s-au tras 67.320 cartuşe de 7, 62 mm glonţ scurt obişnuit, 44.800 cartuşe de 7, 62 mm pistol, 4.400 cartuşe de 7, 62 mm glonţ lung obişnuit, 13.200 cartuşe de 7, 62 mm de manevră şi 2.648 cartuşe de 7, 62 mm glonţ scurt incendiar, potrivit historia.ro.
