Tinerii din România cu vârste între 18 și 29 de ani au opțiuni de vot total neașteptate, relevă datele unui sondaj INSCOP Research.
Tinerii spun că vor vota la alegerile parlamentare cu AUR în proporție de 34%, urmat de SENS cu 16% și USR la 14%.
Românii trecuți de 60 de ani merg în cea mai mare parte către PSD – 38%, urmat de AUR cu 28%. În preferințele acestei grupe de vârstă SENS, partidul preferat de tineri, nu există.
AUR este pe primul loc în intențiile de vot pentru trei din patru grupe de vârstă: 34% pentru grupa de vârstă 18-29 de ani, 50% pentru grupa 30-44 de ani și 41% pentru 45-59 de ani.
Cei trecuți de 60 de ani preferă PSD (38%) față de AUR -28%.
SENS, partid promovat de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, se află pe locul 2 în preferințele tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani.
Este singura categorie unde SENS punctează, el fiind cotat la 1% la grupele 30-44 și 45-59, în timp ce la cei peste 60 de ani are 0%.
La ultimele alegeri parlamentare, din 1 decembrie 2024, SENS a înregistrat aproape 3% din voturi, sub pragul parlamentar de 5%.
„Intenția de vot a românilor în funcție de vârstă arată rezultate spectaculoase.
Contrastul dintre generația 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS și USR) și cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD și AUR, în acestă ordine) ilustrează două continente politice distincte.
Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există.
Barometrul Informat punct ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD.
Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.
Dacă seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive.
Sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională.
De asemenea, rezultatele Barometrului Informat punct ro–INSCOP relevă incapacitatea partidelor mari de a depăși praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor și al adulților activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%”, a scris pe Facebook sociologul Remus Ștefureac – director INSCOP Research.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
