Daniela Arnăutu
După trei decenii de exod masiv, România trece printr-o schimbare majoră: pentru al treilea an consecutiv, numărul celor care se stabilesc în țară îl depășește pe cel al românilor care pleacă. Țara devine treptat o destinație de imigrație, nu doar un punct de plecare, potrivit Corriere Della Sera.
Între anii ’90 și 2000, România a pierdut peste cinci milioane de locuitori. Astăzi, tendința se inversează. În perioada 2022–2024, aproape 200.000 de persoane s-au stabilit aici, majoritatea din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Turcia și Republica Moldova. Li se adaugă zeci de mii de ucraineni rămași după izbucnirea războiului.
De ce se întorc românii din Occident
Pentru mulți români, revenirea nu este motivată exclusiv de salarii, ci de familie și calitatea vieții.
Sebastian Jitaru, revenit din Italia, produce vinuri bio la Botoșani și spune că a ales să se întoarcă pentru că „aici sunt oamenii noștri”. Olimpiu Ilea, după zece ani la Roma, administrează o firmă de rent-a-car la Cluj și câștigă mai bine decât în Italia, fiind aproape de familie.
Pandemia a accelerat deciziile de întoarcere. Izolarea din Occident i-a determinat pe mulți să regândească prioritățile. Totuși, diferențele rămân: România este atractivă pentru antreprenori și independenți, dar salariile pentru angajați sunt încă sub nivelul Vestului.
România, atractivă pentru tineri, dificilă pentru seniori
Cei reveniți descoperă o țară cu două viteze: orașe dinamice și dezvoltate, dar servicii publice inegale.
Marile centre precum București și Cluj au devenit poli economici regionali, în special prin IT, servicii și construcții. În schimb, infrastructura, birocrația și sistemul medical rămân vulnerabile, mai ales în afara marilor orașe.
România oferă oportunități pentru familii tinere și antreprenori, însă pentru vârstnici provocările sunt mai mari, în special în ceea ce privește sănătatea și stabilitatea socială.
Când foștii emigranți devin societate gazdă
Pe măsură ce românii revin, deficitul de forță de muncă este acoperit de muncitori străini. Construcțiile, agricultura, livrările și îngrijirea persoanelor vârstnice depind tot mai mult de angajați asiatici.
Fenomenul aduce și tensiuni sociale, însă realitatea arată că noii veniți ocupă, în general, locuri de muncă pe care românii nu le mai acceptă. Situația reflectă experiența trăită anterior de milioane de români plecați la muncă în Italia sau Spania — doar direcția migrației s-a schimbat.
Economia explicată prin migrație
Revenirea diasporei și creșterea imigrației arată că România recuperează decalajul economic față de Vest. Diferențele de trai s-au redus, iar costurile mai mici încep să compenseze salariile încă inferioare.
În orașe precum Cluj și București, cererea de forță de muncă depășește oferta locală. România importă astăzi muncitori, așa cum făceau statele occidentale în urmă cu două decenii.
O țară între trecut și viitor
România rămâne un contrast: dezvoltare accelerată în marile orașe, dar decalaje în zonele rurale; clinici private moderne alături de spitale învechite.
Diferența este că, pentru prima dată după 1990, discuția nu mai este despre câți români pleacă, ci despre cum va gestiona România statutul de țară de destinație.
Țara din care se pleca devine, treptat, țara în care se vine.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
