Muzeul ASTRA va îmbrăca sâmbătă și duminică hainele pregătirilor pentru Crăciun prin intermediul Ignatului, o sărbătoare a satului românesc, legată și de pregătirea numeroaselor, diverselor și gustoaselor preparate din porc. Evenimentul face parte din programul Târgul de țară: grădină și peisaj legumicol, 2025, prin care se promovează moștenirea păstrată în satele județului Sibiu.
Ignatul, în toate etapele
La Târgul de țară, în ambele zile de desfășurare a evenimentului, vizitatorii vor putea observa toate etapele de pregătire a bucatelor de sărbători, de la pârlirea cu paie a porcului pentru a avea șoriciul cât mai fraged, la tranșarea lui, fierberea organelor pentru caltaboș, topirea unturii pentru a face jumări, prepararea cârnațului. Se va prepara pomana porcului care se poate degusta fierbinte, alături de murături dar și alte mâncăruri specifice satelor din care vin gospodarii ce le vor prepara: pomana porcului, ciorbă de porc cu hrean și acrită cu moare de varză.
„În cadrul evenimentului, în cele două zile, în zona bucătăriei Târgului de țară, se vor desfășura pregătirile specifice bucătăriei tradiționale în pragul sărbătorii Crăciunului, utilizând cunoștințele, metodele și instrumentarul tradițional. În tradiția populară, Sfântul Ignat este mai degrabă un sfânt al belșugului și un vestitor al sărbătorii celei mari a Nașterii Domnului.
Numele Ignatie are două etimologii: una greacă care se traduce prin “înfocatul, cel plin de dragoste” și una latină care se traduce prin “foc, lumină, strălucire, raze de soare”. Povestirile și datinile populare românești au preluat destul de puține credințe din tradiția creștină referitoare la Sfântul Ignatie. O legendă spune că Sfântul Ignat era făcător de minuni și că ori de câte ori înnopta în câte o casă, lăsa “câte ceva de ținut minte”. Iernile geroase erau perioada ideală pentru maturarea, conservarea și păstrarea preparatelor din porc, în condiţiile în care nu existau frigidere, astfel se foloseau pentru depozitare: pivniţa, cămara sau podul casei.
Modalităţile de preparare aveau ca scop conservarea ingredientelor prin sărare, condimentare, zvântare, afumare, uscare, prăjire, fierbere sau doar opărire. În ziua în care se tăia porcul, se preparau: cârnaţul, cârtaboşul şi pateul, sângeretele, jumările, untura topită, toba. Spetele, pulpile, peciile și slănina se lăsau cu sare câteva zile, apoi se zvântau bine și se puneau în pod sau în afumătoare pentru a se afuma.
Când cârnațul și carnea erau afumate și dădeau să se usuce, o parte se prăjeau în bucăți mai mari și se puneau cu untură fierbinte, în garnițele sau în oalele de carne; iar cealaltă parte se consumau ca hrană rece sau se adăugau în mâncăruri. Din carnea din garniță sau de la oală se scoteau bucăți care erau baza unor altor mâncăruri ce se făceau din varză, fasole, cartofi. Oasele afumate dădeau gust la ciorbe sau la câte o mâncare de varză acră. Din picioare, urechi și șorici se făceau piftiile / răcile, preparate la anul nou sau înainte de Bobotează atunci când era frig de crăpau pietrele., a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.
Duminica, rezervată colindătorilor
Duminică, 14 decembrie, începând cu orele amiezii, vom primi la colindat Grupul de colindători ai parohiei Arhanghelul Mihail și Gavriil din Muzeul ASTRA, Grupul de colindători ai Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri pentru Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu.
Pe tot parcursul desfășurării evenimentului, vor fi prezenți producători cu produse tradiționale pe care vizitatorii le pot degusta și cumpăra pentru masa de sărbătoare sau pentru a le face cadou.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
