24 de sud-coreeni au venit la Sibiu pentru a lua lecții de nai de la sibianul Radu Nechifor, unul dintre cei mai apreciați ambasadori ai naiului în lume. Vreme de o săptămână, muzicienii pasionați de acest străvechi instrument tradițional au ales Sibiul. Au ajuns aici pentru a descoperi tainele interpretării la acest instrument.
Însă contactul cu Sibiul și tradițiile de aici i-a făcut să se îndrăgostească de specificul românesc, de dansurile populare, de doinele și romanțele noastre. Și, desigur, de o țară pe care marea majoritate dintre ei nu a vizitat-o niciodată.
Într-un cadru apropiat de cultura și așezările lor, cei 24 de temerari sud-coreeni (în cea mai mare parte, veniți din capitala țării, Seul) au poposit, timp de 5 zile, la Sibiel, deprinzând într-un decor rustic și prietenos parte din ceea ce oferă atât naiul, cât și țara noastră, în complexitatea sa.
Am ajuns serile trecute aici, într-o pauză de lecții, și am dorit să aflăm ce i-a motivat să vină la Sibiu, de unde pasiunea pentru nai și care sunt impresiile lor la contactul cu România.
Radu Nechifor: „Au strâns un grup de 24 și au venit cu toții la Sibiu!”
L-am întrebat pe Radu Nechifor cum a reușit să aducă acest grup entuziast la Sibiu. „Anul acesta, în ianuarie, am predat la Roma, invitat de o școală de muzică de acolo. Am întâlnit un grup de coreeni care făceau un masterclass de flaut, dintre care patru cântau și la nai. Și respectivii au întrebat profesorii de acolo dacă pot chema și un profesor de nai. Cei din Roma m-au contactat și am predat timp de o săptămână și la ei. Cei patru s-au întors încântați în Coreea, au povestit despre ce s-a întâmplat la Roma și au vrut să vină în Sibiu, să facă ore cu mine. Au strâns un grup de 24 și au venit cu toții la Sibiu!”, spune Radu Nechifor.
De ce naiul? „Naiul e în ascensiune în Coreea, adaugă Radu. Nu era deloc un instrument comun în urmă cu niște ani, dar în ultima vreme a cunoscut o ascensiune destul de puternică. De fapt, cam în toate țările asiatice se întâmplă la fel. În Japonia există un grup destul de mare de naiști, chiar și o asociație de nai, condusă de o fostă elevă de a mea, japoneză, care a și venit în România de câteva ori. Au descoperit cumva instrumentul, le-a plăcut foarte mult și au început să cânte tot mai mult, să se înființeze școli, să învețe, iar unii dintre ei să vină în Europa și să facă cursuri”.
La sfârșitul acestei săptămâni, sud-coreeni vor ajunge în Deltă
Doi dintre cursanți sunt mai avansați: profesorul coordonator Daniel H. Park, flautist de profesie, și pianista Grace Cho, aceasta făcând cursuri cu Radu Nechifor în Elveția, apoi în Italia, în prezent predând la o școală de muzică din Roma. Cu cei doi, Radu a lucrat inclusiv piese tradițional românești. Ceilalți, în majoritatea lor, sunt profesori de alte materii care au ieșit la pensie și s-au apucat să cânte la nai. Și au găsit omul potrivit care să fie alături de ei și să îi curseze intensiv.
De la Sibiu, grupul de muzicieni a plecat pentru o zi în Delta Dunării. La întoarcere, vor poposi încă o zi în Constanța, unde vor susține și un concert de rămas bun, împreună cu artistul sibian Radu Nechifor. Duminică, naiștii sud-coreeni vor pleca spre casă.
Atât de departe și, totuși, atât de aproape
Am venit pentru jumătate de oră la Sibiel, la întâlnirea cu ei. Și am rămas câteva ceasuri bune. Entuziaști și prietenoși, vor să ne cunoască specificul, cultura, tradițiile care ne apropie. Cu o istorie de peste 10.000 de ani, vreme în care au absorbit influențe din toată Asia și specificități ale popoarelor cu care au intrat în contact, în ultimii ani cultura coreeană a cunoscut un boom în țările vecine și Europa, definit generic prin ceea ce numim „valul coreean”. Or muzica, limbă universală ce nu cunoaște mai niciodată granițe, a reușit și de această dată să conecteze oamenii de aici și de acolo, avându-l pe Radu Nechifor liant între cele două culturi aparent atât de diferite.
După mărturisirile lor, muzica veche coreeană, în special cea interpretată la flaut și ocarină, creează o conexiune specială cu muzica noastră tradițională, mai ales când vine vorba despre interpretările românești la nai. Iar o concluzie a ambelor culturi muzicale, identificată (și) cu această ocazie, este și aceea că acest gen de muzică este unul „pe sufletul” artiștilor proveniți din cele două școli muzicale.
De asemenea, aceștia au ținut să ne mărturisească despre excepționalele lor impresii legate de ceea ce au experimentat sub aspect culinar, al cadrului natural în care au avut loc aceste sesiuni de lucru și, bineînțeles, de tradițiile și obiceiurile locale. Desigur, nu au lipsit nici aprecierile de reală prietenie și legătură sufletească ce au însoțit aceste cursuri intensive, care, spun ei, vor crea amintiri și colaborări durabile între cele două națiuni.
„Uneori simțim cultura românească în interior, că este similară cu a noastră”
24 de sudcoreeni, pentru prima dată în România, ne fac atenți la ceea ce avem atât de profund înrădăcinat în noi ca tradiție și simțire românească! Nu poate să nu te impresioneze când le vezi seriozitatea, bucuria și pasiunea cu care, atunci când îi rogi, pun mâna pe nai și îți interpretează partiturile învățate în doar două-trei zile. Sau când îți vorbesc cu atâta fervoare despre cum și cât vor munci ei pentru ca cei din țara lor să descopere muzica tradițională românească.
Daniel H. Park e flautist „de meserie” și profesorul coordonator al grupului: „Astăzi se înregistrează un adevărat boom în Coreea în ceea ce privește cântăreții la nai. Mie îmi place România. Este a opta oară când vin aici și îmi plac tradițiile românești, îmi plac oamenii, cultura românească și cred că naiul poate fi un liant foarte bun între cele două culturi, pentru că în prezent naiul este în floare. Eu cred că cele două culturi, cea românească și cea coreeană, se pot îmbina frumos. Uneori simțim cultura românească în interior, că este similară cu a noastră”.
Pe pianista Grace Cho am reperat-o pe undeva pe afară, cântând la nai: „L-am cunoscut pe Radu la Roma, în ianuarie, și l-am reîntâlnit acum la Sibiu. Acest sunet, al naiului, este în adâncul inimii mele întotdeauna. Coreeenii sunt mai apropiați de acest gen de muzică, apropiat de cel românesc. Coreenii și românii sunt similari, așa simt eu. Mâncarea este delicioasă, vremea este frumoasă, acest loc este minunat, voi sunteți frumoși…”
Goo Young Park e faimos în Coreea, cu un cerc larg de prieteni. Cântă doar la nai, iar în fiecare săptămână își rezervă minim patru zile pentru a exersa la acest instrument. I-a „contaminat” cu această pasiune și pe cei de lângă el, așa că unii din acest grup au venit la Sibiu și datorită lui.
Concert Radu Nechifor și Marius Tuță
În finalul întâlnirii din această seară, Radu Nechifor, acompaniat la pianină de Marius Tuță (managerul Casei de Cultură din Cisnădie), au susținut un spectacol pe cinste. Deși momentul a fost rezervat special cursanților sud-coreeni, emoția interpretării și calitatea prestației a fost egalată doar de fervoarea cu care audiența a savurat fiecare notă în parte, aidoma spectacolelor de pe marile scene ale lumii.
