Prăznuirea Zilei Crucii — cunoscută oficial ca Înălțarea Sfintei Cruci — este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători creștine. Ea este prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie, atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică.
Astăzi, la Biserica Ortodoxă „Sfântul Mucenic Laurențiu” din cartierul Arhitecților din Sibiu, sărbătoarea a adus în mijlocul credincioșilor o părticică din Ierusalim. Părintele stareț de la Mănăstirea Înălțarea Domnului dar este cunoscută de credincioși sub numele Mănăstirea Sfintei Pelaghia (mănăstire aflată foarte aproape de locul unde a fost descoperită Crucea Mântuitorului) a fost prezent la Sfânta Liturghie și a susținut o predică documentată, cu trimiteri atât la izvoarele istorice, cât și la istoria bisericii.
În anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, a descoperit în Ierusalim crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Cele trei cruci au fost găsite îngropate sub gunoaie, în spatele dealului Golgotei. Împărăteasa a aruncat monede de aur în acea groapă, iar numeroși locuitori au început să caute.
Crucea Domnului a fost identificată printr-o minune: o femeie grav bolnavă a fost atinsă pe rând de crucile găsite, însă s-a vindecat doar atunci când s-a apropiat de ea Crucea Mântuitorului. Acest semn a fost recunoscut ca o minune, iar crucea a fost înălțată deasupra mulțimii de către Împărăteasa Elena şi Patriarhul Macarie al Ierusalimului. Așa a luat naștere praznicului “Înălțării Sfintei Cruci” care, de atunci, este sărbătorit anual.
Sărbătoarea
Un alt moment de referință din istoria acestei sărbători este readucerea Sfintei Cruci la Ierusalim în anul 628. După ce în anul 614 perșii au cucerit orașul și au luat Crucea în robie, împăratul bizantin Heraclie a reușit să recupereze Sfanta Cruce și să o aducă înapoi cu mare cinste. Încercând să poarte Crucea pe umeri, împăratul nu a reușit decât după ce și-a lepădat hainele împărătești și s-a îmbrăcat în straie smerite — semn că biruința Crucii nu stă în puterea omenească, ci în smerenie și credință.
Această sărbătoare este și un moment de aducere aminte a altor zile importante legate de Crucea Domnului
Ziua de 14 septembrie este, în Biserica Ortodoxă, o zi de post aspru, marcată de rugăciune și pocăință. Nu este o comemorare a unui obiect sfânt, ci o aducere aminte a biruinței lui Hristos prin jertfa de pe Cruce și prin Înviere. În această zi, Crucea este așezată în mijlocul bisericii, împodobită cu flori și busuioc, iar credincioșii se închină cu evlavie. Crucea este considerată „armă împotriva diavolului” și „păzitoare a întregii lumi”.
Părintele stareț Achillios a fost însoțit de Maica Tecla, una dintre cele opt viețuitoare ale Mănăstirii Înălțarea Domnului din Ierusalim. Dintre acestea, patru sunt românce, iar Maica Tecla este originară din Avrig. Înainte de a îmbrăca haina monahală, a fost educatoare la Grădinița Mitropoliei din Sibiu – „Sfântul Dimitrie”. De șapte ani este călugăriță, iar în ultimii trei ani viețuiește în Țara Sfântă, la Mănăstirea din Ierusalim.
Această sărbătoare este și un moment de aducere aminte a altor zile importante legate de Crucea Domnului. Dintre acestea, amintim:
• Duminica a 3-a din Postul Mare – Duminica Sfintei Cruci
• 1 august – Scoaterea Sfintei Cruci (în amintirea procesiunii cu Crucea prin Constantinopol pentru a opri epidemii)
• 7 mai – A doua aflare a Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci rămâne o zi de referință în calendarul liturgic, aducând în inimile credincioșilor chemarea la credință vie, la jertfă și la nădejde, sub semnul iubirii si jertfei lui Hristos.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
