România, mai puțin coruptă decât Ungaria și Bulgaria, dar rămâne la coada Europei

Raportul anual al Transparency International, intitulat Indicele de Percepție al Corupției, subliniază că România a înregistrat un progres foarte mic în ceea ce privește modul în care este percepută corupția în rândul populației, dar este sub nivelul din perioada 2016 – 2017.
Scorul obținut în 2021 de România în raportul realizat de celebra organizației Transparency International este de 45, cu un punct mai bun decât cel din 2020, dar cu trei puncte sub nivelul din 2016 – 2017. România a pierdut puncte în 2019 și 2020, din punct de vedere al percepției acestui fenomen, al corupției generalizate.
Cu scorul de 45, România depășește Ungaria și Bulgaria, cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, după cum reiese din Raportul TI. Țara noastră se află pe locul 66 în lume, din 180, la egalitate cu China, Sao Tome și Vanuatu. La nivelul UE, următoarea poziție deasupra României este ocupată de Croația, cu 47 scor și poziția 63. În ordine, următoarele țări corupte, care ne depășeșc în clasament, sunt Grecia (49 scor), Slovacia (52), Cipru (53), Malta și Cehia (ambele 54).
Cele mai puțin corupte țări din lume sunt Danemarca, Finlanda și Noua Zeelandă. Elveția se află pe locul 7, iar Germania pe 10, cu 85 și, respectiv, 80 de puncte, la 8 puncte distanță de Danemarca.
Indicele de percepție al Corupției este bazat pe studii în rândul experților și al oamenilor de afaceri care interacționează cu sectorul public al unei țări. Datele sunt colectate cu ajutorul unor instituții internaționale care au activități specializate, cum ar fi Banca Mondială sau Forumul Economic Mondial. Scorul este acordat pe o scară de la 0 la 100, unde 100 înseamnă că nu există corupție. Locul în clasament este dat de poziția în raport cu celelalte țări, în baza acestui scor.
Indicele de Percepție al Corupție ia în calcul activități de corupție cunoscute, precum luarea de mită, sustragerea de fonduri publice, traficul de influență, prezența corupției în sectorul public, nepotismul, existența legislației privind declarațiile de avere, protecția persoanelor care dezvăluie cazurile de corupție, transparența la activitățile guvernamentale și altele.
Una dintre cauzele creșterii percepției corupției este legată de contextul pandemiei Covid-19, care a dar guvernelor ocazia să își extindă puterea executivă, să ascundă informații publice și să restrângă din drepturile cetățenilor.