În acest final de săptămână, tocmai când citiți probabil acest reportaj, câteva zeci de alergători montani de elită, din țară și străinătate ajung la punctul de finish al cursei 2X2, pe Heliportul de la Bâlea Lac.
Anul acesta la ediția a X-a, 2X2 Race este cu siguranță unul dintre cele mai dificile ultra-maratoane montane din lume. Străbate un traseu pe cele mai înalte trei vârfuri din România, Vf. Moldoveanu, 2544 m, Vf. Negoiu, 2535 m, și Vf. Viștea Mare, 2527 m, și se definește ca fiind printre cele mai pur sânge Sky Race-uri din lume. „Definiția unui Sky Race este ca traseul să atingă într-un punct 2000 m”, la 2X2 nu avem această problemă”, îmi spune Florin Băraș, fondatorul și organizatorul cursei. Altitdinea de atfel, face ca această competiție să fie diferită de toate cursele de alergare montană din Europa, și anume faptul că se află integral la peste 2000 m. alt. De notat sunt definirile celor două curse din cadrul competiției sportive astfel: 2X2 este un Ultra Sky Marathon, iar X2 un Sky Race.
Ideea i-a venit lui Florin acum 11 ani, în 2011, când a pornit alături de prietenul lui bun Mihai Șerban, într-o vineri seară, să prindă răsăritul pe Vf. Moldoveanu: „Am pornit cu ideea în 2011, tot prin august. Pe vremea aceea în organizare eram eu și Mihai, și el lucra la București și eu la Sibiu și nu ne puteam întâlni la munte decât în weekend. Drept urmare ne-am întâlnit într-o vineri seară la Bâlea Lac, la lumina frontalelor și am pornit să prindem răsăritul de pe Vf. Moldoveanu. Am ajuns mult mai repede decât a răsărit soarele, timp în care am copt această idee de a face o cursă de trekking, în perechi, care să meargă pe cele mai înalte trei vârfuri din țară, Moldoveanu, Negoi și Viștea. În 2012 am dat drumul la prima ediție de 2X2 Race, participanții aveau termen limita de 24 de ore iar primii competitori au ajuns în 10 ore. Așa ne-am dat seama că e un potențial bun pentru o cursă mai dificilă, de alergare. Astfel am introdus în 2013 și categoria de elite – concurenți individuali. Am mers câțiva ani în paralel cu categoriile individual și în echipă, iar în 2015 am ajuns la forma finală, cea de acum, 2X2 și X2. 2X2 reprezintă cursa mare de la Bâlea Lac la Vf. Moldoveanu, Vf. Viștea, înapoi în oglindă și apoi Vf. Negoiu și înapoi la Bâlea Lac, undeva la 45 km cu 4200 m diferență pozitivă de nivel, iar X2 este traseul de la Bâlea Lac la Șaua Capra, Vf. Negoiu și înapoi în oglindă”, rememorează Florin istoria evenimentului.
Cu Mihai a mers prima oară la munte în școala generală, pe Valea Moașei. Mergeau des acolo, cu cortul. Iar încet încet au pornit și către Negoiu, Bârcaciu, și au descoperit Creasta Făgărașilor, care li s-a părut de o frumusețe aparte. Au urmat apoi veri întregi de excursii în Făgăraș, veri care nu se termină nici azi.
După câteva ediții 2X2 li s-a alăturat și Sergiu Olteanu, cu o vastă experiență în domeniul organizării evenimentelor, „iar de atunci promovăm în această echipă cel mai tehnic și atrăgător traseu de alergare din țară, în creasta munților Făgăraș”, spune Florin.
Alergatul montan este pentru el un hobby căruia i-ar plăcea să-i aloce mai mult timp, și își dorește ca măcar o dată să ia parte la 2X2 Race în calitate de participant și nu de organizator. „În momentul de față însă nici măcar nu mă calific”, se amuză el. „Noi cerem fiecărui particpant un CV din care să reiasă că au experiență de alergare montană. Traseul fiind unul foarte solicitant ne-am luat această măsură pentru a porni la start cu cei mai buni competitori”, îmi explică.
Spune despre 2X2 că nu este o cursă de masă – Creasta Făgărașului nici nu ar suporta o cursă cu prea mulți alergători. „Suntem selectivi și ne dorim să avem la start cei mai buni alergători. Astfel an de an cei care se înscriu la 2X2 Race sunt din ce în ce mai bine pregătiți. Unul dintre participanți a definit odată 2X2 ca fiind «cursa curselor». A spus atunci că «poți particpa la câte curse vrei tu, dar măcar o dată în viață trebuie să termini, nu să câștigi, ci să termini 2X2 Race. Pentru că asta e provocarea, să termini în timp util, iar timpul util este maxim 14 ore. Dacă pui pe hârtie 45 km și 14 ore parcă nu dă bine, dar asta este provocarea»”, mai spune Florin.
An de an se bucură să întâlnească la start particpanți nu doar din România ci și din Spania, Anglia, Franța, Israel sau Polonia. Atmosfera de competiție învăluie la fiecare ediție învălmășeala specific turistică de la Bâlea Lac, iar uralele de susținere își fac loc prin grămada de curioși care se perindă în zona concediilor prin zonă. De la microfon se aude că pe lângă skyline-ul care se vede în zare, mai sunt zeci de km de vârfuri și de creste, pe unde aleargă aceșt oameni, și încet încet mulțimea devine galerie participanților care sosesc pe Heliport. Chiar la urcare înainte de finish sunt câteva scări, cea mai grea porțiune a concursului, ultimele scări care creează atmosfera aparte a competiției. Susținătorii se strâng și pe traseul montan, și zona prinde și mai multă viață pe perioada întregului weekend.
„Până să vorbim despre sport și alergare montană însă, îi îndemn pe toți să cunoască natura din jurul lor, să ia la pas traseele din Munții Cindrel și Făgăraș pentru că este o activitate care nu te costă nimic, este sănătoasă și ai tot timpul pentru ați pune gândurile în ordine”, concluzionează Florin.
