Un studiu recent lansat de fundația Friedrich-Ebert România, intitulat „Studiul asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale”, aduce în prim-plan perspectivele, preocupările și visurile generației tinere.
Cercetarea, realizată cu ajutorul unui sondaj IPSOS în rândul tinerilor cu vârste între 14 și 29 de ani, oferă o imagine complexă asupra unui segment important al societății românești.
În cele ce urmează, vom afla principalele nemulțumiri ale tinerilor, temerile care le marchează prezentul și aspirațiile care le conturează viziunea asupra viitorului. Vom descoperi cum percep ei sistemul educațional, care sunt dificultățile întâmpinate în plan economic, ce atitudini au față de politică și cum văd problemele majore ale țării pentru următorul deceniu.
Tinerii și sistemul educațional, o nemulțumire totală
Aproape jumătate dintre tinerii români consideră calitatea educației nesatisfăcătoare, fiind mult sub media regională. 19% sunt total nemulțumiți, iar 22% mai degrabă nemulțumiți de calitatea educației. Numai 18% dintre tineri se declară satisfăcuți de calitatea educației, reprezentând un număr mai scăzut decât media din regiune (26%), mult sub nivelul Sloveniei sau al Croației (54%, respectiv 39%), dar și sub Bulgaria sau Serbia (22%, respectiv 26%).
Munca și nesiguranța financiară
Majoritatea tinerilor (48%) sunt implicați în activități remunerate, însă mulți resimt nesiguranță economică. Deși procentul celor cu contracte de muncă pe termen nedeterminat este mai mare decât în alte țări din regiune, o treime dintre tineri consideră veniturile insuficiente, iar 8% afirmă că acestea nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar.
Emigrarea, tentantă pentru tinerii români
Problemele economice și lipsa de oportunități îi determină pe mulți să ia în considerare emigrarea. O treime (33%) au o dorință moderată de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România. Principalele motive ale emigrării sunt de natură economică: îmbunătățirea nivelului de trai, salarii mai mari sau pentru posibilități mai bune de angajare.
Temerile predominante: războiul și sănătatea
Teama de război și îngrijorările legate de calitatea serviciilor medicale sunt principalele probleme resimțite de tineri. Pe primul loc se situează teama de război și teama privind calitatea slabă a sistemului de îngrijire a sănătății, care au fost menționate de 59% dintre respondenți, urmate de șomaj, care reprezintă o preocupare pentru 57% dintre tineri și o boală gravă, relevantă pentru 53%.
În comparație cu tinerii din alte țări incluse în studiu, cei din România se numără printre cei mai preocupați de diverse forme de violență. De asemenea, există diferențe semnificative între genuri: tinerele femei raportează într-o măsură mai mare temeri legate de siguranța lor, iar procentul celor care se simt amenințate de violența sexuală, domestică sau fizică este cu aproximativ 50% mai ridicat decât în cazul tinerilor bărbați.
Schimbări în toleranță și viziuni politice
Comparativ cu studiile anterioare, tinerii devin mai toleranți față de avort și homosexualitate. Totuși, opiniile privind drepturile femeilor și ale minorităților rămân polarizate. Interesul pentru politică este în creștere, însă 55% dintre tineri se simt nereprezentați în deciziile politice. Acceptarea avortului este de 5,87 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este „niciodată justificat” și 10 este „întotdeauna justificat”. Media pentru homosexualitate pe o scară similară este de 5,31. În studiul anterior, din 2019, media răspunsurilor privind justificarea avortului a fost de numai 3,6, în timp ce în ceea ce privește homosexualitatea a fost de 3,1. Comparația cu datele din 2019 arată că, în ultimii cinci ani, opiniile privind drepturile femeilor, ale minorităților etnice și ale persoanelor LGBTQIA+ au devenit mai polarizate.
Interesul tinerilor pentru politică a înregistrat o creștere semnificativă față de 2019, când 76% dintre aceștia se declarau neinteresați și doar 9% manifestau interes. În 2024, ponderea celor neinteresați a scăzut la 45%, iar procentul celor care urmăresc politica a crescut la 18%. Diferențele de gen sunt notabile: 20% dintre tinerii bărbați afirmă că sunt interesați de politică, comparativ cu doar 15% dintre tinerele femei.
Problemele-cheie ale României
Corupția este considerată de 72% dintre tineri drept cea mai mare problemă pentru următorii 10 ani, urmată de emigrarea forței de muncă și calitatea serviciilor publice. Pe locurile doi și trei se află emigrarea forței de muncă calificate din țară (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).
