Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată, marţi, în plenul Senatului, cu 107 voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”. Şapte senatori s-au abţinut (de la PNL şi UDMR). Fiind vorba despre un act care presupune modificarea legii de căpătâi, Curtea Constituțională a României (CCR) s-a autosesizat și va discuta luni, în 17 septembrie, aspectele de constituționalitate ale legii. Dacă trece de verificarea CCR, vom avea referendum în 7 octombrie, îar în următoarele săptămâni ar trebui să avem „campanie electorală”. În spațiul public, însă, aceasta a început deja și pare a fi scindat societatea. Cei care susțin demersul Coaliției pentru Familie au salutat votul din Senat și vorbesc despre un nou pas făcut înspre normalizarea lucrurilor în România, în timp ce contestatarii demersului vorbesc de încălcarea drepturilor personale.
Lungul drum a trei milioane de semnături
În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie – o inițiativă civică formată din zeci de organizații și asociații laice și bisericești – a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea art. 48, alineat 1, FAMILIA, pentru a înlocui termenul „soți” cu exprimarea „bărbat și femeie”.
„Familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie este singura relație interumană ce asigură mediul propice nașterii, creșterii și educației generațiilor viitoare. Ca instituție fundamentală a societății, ea asigură continuitatea poporului român. Mai mult decât atât, familia este locul în care valorile și tradițiile românești sunt transferate noilor generații, iar tradițiile și valorile românești au, la baza lor, familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat și o femeie”, spun reprezentanții Coaliției pentru Familie.
Pentru a putea fi depusă inițiativa legislativă erau necesare cel puțin 500.000 de semnături. Organizațiile au reușit să strângă trei milioane, acestea fiind depuse la Senat în 23 mai 2016.
Un an mai târziu, în 9 mai 2017, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei a fost adoptată de către Camera Deputaților cu 232 voturi „pentru”, 22 „împotrivă” şi 13 abţineri. În Senat, documentul a ajuns doar în septembrie 2018. Întârzierea s-a datorat, în parte, faptului că Legea referendumului a tot fost atacată la CCR, atât de partide, cât și de președintele Klaus Iohannis.
Curtea Constituțională s-a pronunțat pe fiecare sesizare, iar în 6 iulie 2018 președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de modificare a Legii referendumului.
În forma actuală, documentul prevede că „cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului”.
În 10 septembrie, Senatul a votat în favoarea inițiativei, iar președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, că referendumul va avea loc în 7 octombrie.
Potrivit legii, fiind vorba despre modificarea Constituției, CCR s-a autosesizat și a stabilit că va discuta luni aspectele de constituționalitate ale demersului și legii.
Vehemență în „campania electorală”
N-a durat decât câteva ore de la adoptatea de către Senat a proiectului de revizuire a Constituției și reacțiile au apărut în lanț. Societatea pare a se fi divizat mai mult în cei care sunt „pro” și „contra” referendum, decât în cei care sunt „pentru” sau „împotriva” redefinirii familiei.
PRO
Coaliția pentru Familie a transmis că votul din Senatul României „pune capăt unei îndelungi așteptări din societatea românească”.
„Am ajuns, astfel, în fața ultimei etape a lungului nostru drum pentru apărarea minților și sufletelor copiilor noștri de intruziunea minciunii și falsului unei ideologii radicale care vrea să-i învețe că naturalul și firescul sunt doar expresia unei așa-zise prejudecăți, și nu fundamentul vieții noastre ca ființe umane libere și demne, capabile de frumusețe și dragoste, de demnitate și moralitate. (…) Au trecut trei ani grei, plini de nedreptăți comise împotriva noastră, a tuturor. Referendumul care se va organiza este șansa noastră istorică, acum, la o sută de ani de la Marea Unire, să ne reunim într-o imensă afirmare a libertății, demnității și suveranității noastre ca popor, în concertul popoarelor europene. Referendumul nu este al niciunui partid, al niciunui lider politic, este al tuturor acelora care vor veni la vot pentru apărarea copiilor lor, pentru ca viața lor să fie scutită de minciuna ideologică a revoluției sexuale, de minciuna acelora care vor să ne reeduce pe toți, părinți și copii”, au transmis reprezentanții Coaliției pentru Familie.
Aceștia solicită românilor prezența la vot în număr cât mai mare, fiind nevoie ca cel puțin 6 milioane de oameni să participe pentru ca referendumul să fie validat.
CONTRA
Reprezentanţii Asociaţiei ACCEPT – prima organizaţie neguvernamentală de drepturile omului din România care apară şi promovează drepturile LGBT – au afirmat, într-un comunicat de presă, că Senatul „ridică homofobia la valoare de stat şi sacrifică protecţia constituţională pentru numeroase familii din România”.
„Votul de marţi reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată şi de familie, protejat atât de articolul 26, cât şi de articolul 48 din Constituţie. Dreptul la viaţă de familie este inalienabil şi aparţine tuturor persoanelor, indiferent de gen şi orientare sexuală, conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Propunerea de redefinire a familiei în Constituţie, aflată pe agenda Parlamentului de 2 ani, este scoasă de la naftalină într-un moment convenabil pentru a distrage atenţia cetăţenilor României de la dezastrul iminent din economie, justiţie şi agricultură. Chiar dacă legislaţia din România este clară şi interzice deja căsătoriile între persoane de acelaşi sex prin Codul Civil, clasa politică transformă familiile noastre în ţapii ispăşitori ai incompetenţei lor”, se arată în comunicat.
Un alt referendum ignorat?
O mare parte a societății civile și-a exprimat deja temerea că rezultatul votului ar putea fi ignorat de politicieni. Legislația din România nu prevede obligativitatea punerii în practică a rezultatelor unui referendum ce vizează modificarea Constituției.
Precedentul a fost deja creat în anul 2009, când românii şi-au exprimat dorinţa trecerii la un Parlament unicameral și reducerea la 300 a numărului aleşilor. În 22 octombrie 2009, au participat la vot 9.320.240 de persoane, iar din totalul participanţilor cel mai mare număr de voturi valabil exprimate a fost dat pentru răspunsul „DA”.
Referendumul a rămas, însă, până în prezent fără niciun rezultat.
În 5 septembrie a fost depusă o inițiativă legislativă de către PMP pentru ca rezultatele referendumurilor să fie obligatorii și să intre în vigoare la 45 de zile de la data validării de către CCR.
Ce se întâmplă în lume?
În iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în cauza privindu-i pe cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi pe partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton și a obligat România să recunoască dreptul de ședere al „soțului”.
„Statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor”, a explicat atunci Curtea.
Potrivit site-ului Coaliției pentru Familie, în Europa, în ultimii ani, 16 ţări au legalizat căsătoriile între persoane de același sex și 12 au iniţiat parteneriate civile pentru uniunile unisex. Un număr de 14 țări au menționat în Constituțiile lor definiția naturală a căsătoriei, pentru a o proteja.
Potrivit Eurobarometrului din 2015, primele cinci țări membre UE în ceea ce privește drepturile LGBT și aprobarea căsătoriei între persoane de același sex sunt Olanda, Suedia, Danemarca, Spania și Irlanda.
O situație neobișnuită s-a înregistrat, la începutul acestui an, în Insulele Bermude. Aici a fost abolit dreptul la căsătorie al cuplurilor gay, deși Insulele Bemude sunt primul teritoriu care a făcut legale astfel de căsătorii.
Publicitate
