Femeile cu funcții în politica sibiană în cei aproape 35 de ani care au trecut de la Revoluție au fost rare, însă și-au făcut simțită prezența în viața societății sibiene, cel mai adesea, prin capacitatea de muncă, experiența profesională acumulată de-a lungul anilor în administrație, dar și prin comunicarea foarte bună cu cei care le-au ales în funcții. Iar atunci când au ajuns la conducerea unor instituții-cheie au demonstrat din nou că au un parteneriat solid cu sibienii, câștigând voturile și încrederea acestora.
Raluca Turcan, Daniela Cîmpean, Astrid Fodor, Christine Thellmann, Adela Muntean, Maria Minea sau Minerva Boitan sunt exemple de reușită în administrație și politică.
Așadar, actualmente avem un ministru în funcție, un primar care conduce municipiul Sibiu, președinte de Consiliul Județean, după ce am avut două femei în funcția de prefect al județului, deputați în Parlamentul României și un senator de sex feminin, dar și o sibiancă, după mamă, europarlamentar în Parlamentul European. Perioada în care femeile au dominat politica sibiană cel mai mult este intervalul 2014 -2024. Practic, în prezent, asistăm la un vârf de generație al femeilor în politica și administrația sibiană.
Acestea reprezintă vârful iceberg-ului în politica sibiană, însă în spatele lor se află alte femei cu funcții de conducere în partide, în primării, în instituțiile subordonate, în societățile comerciale și consiliile locale din județ. Acestora li se adaugă funcțiile cheie deținute de femei în instituțiile deconcentrate ale ministerelor, în justiție, în Consiliul Județean și în instituțiile subordonate, în sănătate, dar și în mediul privat.
La 35 de ani de la Revoluție, putem spune că femeile în politică sunt reprezentate puternic în județul Sibiu, chiar dacă uneori în loc să aducă echilibru, decență, o viziune mai pozitivă, reacționează mai dur decât colegii lor la critici sau la lucrurile care le șifonează imaginea. Una peste alta, femeile din politica sibiană au adus lucruri importante în comunitatea locală, au făcut o imagine pozitivă județului Sibiu, dar au existat și momente când s-au coborât la nivelul neonorant al precursorilor lor. Mai ales atunci când au crescut în umbra unor lideri politici puternici, acest lucru lăsându-și amprenta asupra evoluțiilor lor politice ulterioare, cu bune și cu rele.
Astrid Fodor dă tonul în administrația sibiană
Astrid Fodor se află de aproape 10 ani în funcția de primar al Sibiului, de la începutul lunii decembrie 2014, după ce în prealabil a fost viceprimar al orașului, din 2008. A urcat în funcție din poziția de viceprimar, ca urmare a alegerii lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României. A continuat pe aceeași linie administrativă a predecesorului său, astfel că acest lucru i-a adus două mandate de primar, 2016 – 2020 și 2020 – 2024. Acum se gândește la un al treilea mandat în fruntea Sibiului.
Realizările și eșecurile administrației Fodor le vedem în municipiu, însă a rămas consecventă în strategia sa, una în care factorul politic nu prea a contat, în condițiile în care este membru FDGR. „Vreau să spun că fiecare lucru pe care l-am făcut a fost în folosul comunităţii. Vă mulţumesc, domnule Iohannis, pentru că mi-aţi dat ocazia să lucrez cu dumneavoastră din 2008, zi de zi. O să duc mai departe strategia Sibiului începută de dumneavoastră”, a spus Astrid Fodor, după ce a fost aleasă de către Consiliul Local Sibiu în funcția de primar interimar al Sibiului.
Economistă, Astrid Fodor și-a început cariera la o întreprindere din Mediaș. După doar un an, a revenit la Sibiu, unde s-a angajat la fabrica Libertatea. Aici a activat timp de 23 de ani, până când societatea și-a închis afacerea, iar apoi a început să se ocupe de finanțele Consistoriului Evanghelic. „Nu mi-a fost greu să mă impun. Și nu îmi este greu să mă impun. Dacă femeia are calitățile necesare pentru un lider, să fie, dacă le are bărbatul, să fie… Deci nu are niciun fel de relevanță, din punctul ăsta de vedere, dacă ești bărbat sau femeie”, susține Astrid Fodor, în urma unei declarații făcute mass-mediei în momentul în care a devenit primar al Sibiului.
De când este primar, Astrid Fodor a făcut echipă bună cu viceprimarul Corina Bokor, principalul om de încredere din primărie.
Daniela Cîmpean, primul președinte de Consiliu Județean al județului
Daniela Cîmpean și-a consolidat cariera politică în 2016, când a devenit președinte al Consiliului Județean Sibiu, din partea PNL. A activat din calitatea de consilier județean în fostul PD, iar apoi, susținută de Raluca Turcan, președintele PNL Sibiu, a devenit prima femeie politician care ocupă această funcție în județul Sibiu. Mai mult, în 2016, când a obținut primul mandat de președinte al Consiliului Județean Sibiu, a devenit singura femeie președinte de Consiliu Județean din țară. Un lucru onorant pentru administrația județeană sibiană, în condițiile în care pentru prima dată județul Sibiu avea un tandem feminin la conducerea primăriei municipiului reședință de județ și Consiliului Județean. O premieră și pentru România. Situația avea să se repete și în perioada 2020 – 2024.
Președintele CJ a absolvit Liceul Pedagogic Sibiu, secția educatori-învățători, iar printre abilitățile acumulate atunci, potrivit propriului CV, s-au numărat „dorința de a mă face înțeleasă în privința punctelor de vedere susținute, aplecarea spre argumentarea punctelor de vedere, capacitatea de a transmite mesajele raportat la capacitatea și nivelul de înțelegere al interlocutorului, capacitatea de evaluare bazată pe criterii obiective”. Apoi, după ce a absolvit Facultatea de Științe Juridice și Administrative, secția Drept, din cadrul ULBS și-a deschis propriul cabinet de avocatură. Acum, ca președinte de CJ, susține că atuurile sale sunt „o bună cunoaştere a problemelor cu care se confruntă primăriile și instituțiile publice, probleme generate în primul rând de legislația lacunară și interpretabilă, dar și de lipsa interesului de îmbunătățire a performanțelor angajaților din administrația publică în general”, potrivit declarațiilor sale.
Adela Muntean, prima femeie devenită prefect. Premieră istorică
Sibienii au așteptat aproape 27 de ani de la Revoluție pentru ca un guvern să numească o femeie în funcția de prefect al județului Sibiu. A avut atunci susținerea PSD Sibiu și a fost numită în octombrie 2017. Este vorba despre Adela Muntean, cea care în trecut a fost secretar la primăria din comuna Roșia. Mai mult, faptul că lucra deja în prefectură la data numirii ca Reprezentant al Guvernului în teritoriu a fost un atuu pentru aceasta.
La acea vreme, a fost pentru prima dată în istoria Sibiului, de după Revoluție, când cele mai importante funcții ale județului erau ocupate de femei: Primăria Sibiu – Astrid Fodor (FDGR), Consiliul Județean – președinte Daniela Cîmpean (PNL) și Prefectură – prefect Adela Muntean. Odată cu destituirea din funcția de prefect, a prins gustul politicii. După ce a cochetat cu PSD, ulterior a trecut la PMP și a candidat, în 2020, la funcția de președinte de Consiliu Județean, însă fără sorți de izbândă în fața Danielei Cîmpean.
Maria Minea, prefect pe același trend
Trio-ul feminin în administrația sibiană s-a menținut în continuare. Maria Minea a fost numită prefect în august 2019, susținută, de asemenea, de PSD Sibiu, în virtutea sloganului ”doamnele conduc județul”. Venea tot din postura de secretar de comună, în speță comuna Loamneș.
Maria Minea a fost secretar al municipiului Mediaș din 2009, până în iulie 2016, când a demisionat după alegerea în funcția de primar a lui Gheorghe Roman. Înainte de asta, Maria Minea a fost director al Direcţiei de Asistenţă Socială Mediaş. A fost pentru prima dată când un funcționar public sau șef de instituție din municipiul Mediaș a ajuns prefect al județului. Este ultimul funcționar de sex feminin care a ocupat poziția de prefect.
Ministru Culturii vine de la Sibiu
Cea mai înaltă funcție deținută de o sibiancă (ce-i drept, prin adopție) în administrația centrală îi aparține actualului ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta a fost mai întâi vice-premier în Cabinetul Orban, apoi ministrul Muncii, tot în echipă cu Ludovic Orban. Odată cu numirea cabinetului Ciolacu, a devenit ministrul Culturii.
Raluca Turcan s-a stabilit în urmă cu aproape 20 de ani la Sibiu. A crescut în politică cu ajutorul mentorul său Theodor Stolojan, după care a devenit președintele PNL Sibiu. Totodată, este deputatul sibian cu cele mai multe mandate în Parlamentul României – 5 la număr. Și are toate șansele ca la alegerile parlamentare din toamnă să stabilească un nou record. Totodată, este unul dintre cei mai longevivi parlamentari și la nivel național. „Înainte de a fi în politică, am fost în consultanța politică. Dând sfaturi pentru oameni politici, m-am gândit că, dacă se ivește ocazia, aș fi deja pregătită să fac politică. Simțeam că am ceva de spus și că e nevoie în politică de oameni tineri, cu idei și cu dorința de a schimba ceva. Iar șansa s-a ivit în 2004, când eram în PNL, fiindcă președintele de atunci al PNL, Theodor Stolojan, a dat o șansa unei noi generații în politică. În 2004, au fost promovați mai mulți tineri în PNL, iar printre ei m-am numărat și eu. O întreagă generație politică trebuie să fie recunoscătoare pentru șansa pe care a primit-o în 2004”, declara Raluca Turcan, într-un interviu acordat mass-media centrală, în urmă cu ceva timp.
Minerva Boitan, prima și singura femeie senator a județului
Minerva Boitan, din partea PNL, a devenit prima femeie senator din județul Sibiu în Parlamentul României. Se întâmpla după alegerile parlamentare din 2008, iar faptul că a fost aleasă prin vot direct și uninominal și nu pe listă de partid este cu atât mai onorant. A reprezentat Mărginimea Sibiului în principalul for legislativ al țării, ca urmare a colegiului în care a candidat. Din păcate, de atunci a rămas și singura femeie senator din județul Sibiu până în prezent.
A ocupat funcții importante în rețeaua sanitară județeană, în condițiile în care a fost managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență și directorul Direcției de Sănătate Publică Sibiu. Este născută pe 18 februarie 1956, în comuna Apoldul de Jos. Este căsătorită cu inginerul Alexandru Boitan și are doi copii. A studiat medicina la Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și este medic primar în expertiza și recuperarea capacității de muncă.
Christine Thellmann, prima deputată de Mediaș
Christine Thellmann a călcat pe urmele tatălui său în politică, fostul primar FDGR al Mediașului, Daniel Thellamn, intrat apoi în PD-L. De altfel, aceasta a fost pentru o perioadă și viceprimarul municipiului Mediaș, făcând echipă cu primarul Mediașului, Gheorghe Roman. Apoi a făcut pasul spre Parlamentul României, unde la ultimele alegeri a obținut un post de deputat, din partea PNL Sibiu, pentru zona de nord a județului și municipiul Mediaș. „Când femeile au libertatea să se manifeste, potențialul de care dau dovadă este remarcabil. Societățile care prosperă sunt cele în care femeile se află la masa deciziilor, iar ideile și munca lor sunt valorificate”, susține Christine Thellman.
Potrivit activității sale parlamentare, a inițiat și contribuit la 139 de proiecte de legi privind îmbunătățirea infrastructurii, în educație, transporturi și în alte domenii de interes.
Ruxandra Jipa, impusă la Sibiu de Vadim Tudor
Florina Jipa a reprezentat Sibiul, în legislatura 2004 – 2008, în Parlamentul României, însă impusă de conducerea PRM la nivel național. S-a născut în 3 iunie 1944, în orașul Câmpulung Muscel, județul Argeș, este căsătorită și are un copil.
A îndeplinit diferite funcții academice, iar în perioada 1997 – 2000 a fost judecătoare la Tribunalul București. În legislatura 2000-2004, Florina Jipa a fost aleasă deputat pe listele Partidul România Mare și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Suediei și Republica Cehă. În legislatura 2004-2008, Florina Jipa a fost aleasă pe listele Partidul România Mare, dar în septembrie 2008 a trecut la PSD. A devenit apoi senator din PP-DD, dar nu a mai avut nicio legătură cu județul Sibiu.
Lia Galic, din învățământ, în Parlament
Lia-Andreia Galic (n. 29 ianuarie 1963) a fost deputat sibian în legislatura 1996-2000, ales în județul Sibiu pe listele partidului PNȚCD ca parte a Convenției Democrate Române, care, ulterior, din februarie 2000, a devenit independentă. Lia-Andreia Galic a fost membră în grupul parlamentar de prietenie cu Australia. A fost membră PNȚCD încă din 1990.
Este profesoară de limba engleză și a fost susținută în politică în acea perioadă de fostul ministru de Interne, Gavril Dejeu. În ultimii ani, stabilită în București, a devenit o puternică susținătoare a lui Klaus Iohannis. Totodată, pentru o perioadă, a fost directorul Muzeului Național Filatelic.
Corina Ion-Iosif, prima femeie deputat de Sibiu
Prima femeie deputat din județul Sibiu după 1989 a fost ecologista Corina Ion-Iosif, născută în 1963. A reprezentat în Parlamentul României Partidului Ecologist Român – PER. Totodată, a fost prima femeie din Sibiu care a ocupat o poziție semnificativă în politica și administrația sibiană. A făcut parte ca deputat din grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Thailanda, Republica Libaneză, Italia, Republica Populară Chineză și Germania.
Daciana Sârbu, europarlamentar cu rădăcini sibiene
În perioada 2009 – 2014 a reprezentat, direct, județul Sibiu în Parlamentul European, una dintre prioritățile sale de atunci fiind susținerea oierilor, în special cei din Mărginimea Sibiului. Totodată, a avut câteva inițiative privind promovarea alimentației sănătoase, în special în rândul copiilor. În 2012, Plenul Parlamentului European a dezbătut un raport esențial ce solicita standarde mai stricte privind producerea și promovarea unor alimente importante, precum laptele praf, preparatele pe bază de cereale sau alimentele pentru nevoi medicale speciale.
Ca raportor al Grupului S&D, Daciana Sârbu a stabilit punctul de vedere al socialiștilor europeni în acest dosar, contribuind cu o serie de amendamente relevante ce se regăsesc în textul final al raportului. Ulterior, prin votul plenului, Parlamentul European a adoptat acest cadru legislativ major, care a garantat consumatorilor acces la informație de mai bună calitate în privința alimentelor și protecție mai bună pentru grupurile vulnerabile, precum copiii.
În ianuarie 2017, Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European a adoptat amendamentele sale pentru stabilirea unor reguli mai ferme de protejare a copiilor de publicitatea la alimentele nesănătoase: „Aceste propuneri urmăresc să reglementeze clar modul în care poate fi redusă expunerea copiilor la reclamele ce promovează alimentele bogate în zahăr, grăsimi, sare”, susținea la acea vreme europarlamentarul cu origini sibiene, după mamă.
