Una dintre tradițiile care se păstrează și este dusă mai departe cu mândrie în județul nostru este Fuga Lolelor din Agnita. Cât de veche este această tradiție? De mulți ani, mai precis din 1689, fiind o practică veche ce continuă să fie celebrată cu respect și dăruire.
Cu câteva zile înaintea mult așteptatului eveniment al agnitenilor, am stat de vorbă cu Bogdan Pătru, învățător la Școala 18 din Sibiu și președinte onorific al Asociației Breslei Lolelor din Agnita. De asemenea, am discutat și cu Radu Curcean, președintele actual al asociației.
„În 2007, câțiva agnițeni, împreună cu 44 de sași veniți din Germania, printre care și președintele Asociației Lolelor din Germania, am prezentat obiceiul lolelor în Sibiu și Agnita. M-au luat prin surprindere, oferindu-mi numărul 1 și așa am rămas de atunci. Costumul meu de lolă este un simbol, nu numele meu, ci costumul. Am fost o vreme președinte al Asociației din Agnita, m-am retras, iar în prezent președintele asociației este Radu Curcean. În momentul de față sunt președinte onorific”, precizează Bogdan.
Anul acesta un eveniment nefericit a întristat lolele, căci în vara lui 2024 a trecut la cele veșnice un membru tare implicat, Gabi Soare:„ A fost un moment șocant și anul acesta vrem să amintim că îi simțim lipsa. În cinstea lui, toate lolele vor purta o insignă specială pentru Gabi Soare”, spune Bogdan.
300 de lole vor inunda străzile Agnitei
„Asociația noastră a obținut o finanțare europeană și avem sprijinul autorităților, astfel că perioada dificilă în ceea ce privește dotarea corectă a paradei lolelor a trecut. În prezent, există și posibilitatea de a închiria costumul de lolă. Oricine dorește să participe la paradă poate închiria costumul. Peste 300 de lole vor umple străzile din Agnita, iar numărul spectatorilor va ajunge la mii”, transmite agnițeanul.
Cine poate fi „lolă”
Criteriile pentru a deveni lolă sunt simple: să ai un costum complet, cu bici, clește de gogoși, talangă și mască, iar costumul să fie corespunzător. Totuși, cum am menționat mai sus, costumul poate fi închiriat. De asemenea, cei care doresc să fie „Lolă” trebuie să anunțe din timp Asociația Breslei Lolelor Agnita despre intenția lor. Este foarte important ca persoana respectivă să aibă măcar o cunoștință alături în această paradă.
„Distracția cea mare începe abia după parada din oraș. Aceasta constă în colindat, adică lolele vizitează prietenii sau membrii găștii. Cântăm, râdem, ne încărcăm bateriile și mergem mai departe. Pe străzi, pocnim din bice. Vizitele durează până la ora 6 seara, adică aproximativ 6 ore în care inundăm străzile și facem zgomot. După ora 6, ajungem acasă, ne odihnim puțin și mergem la bal, care începe la 8 seara și ține până dimineața. Pentru o persoană care vrea să fie lolă, este un efort destul de mare, deoarece se consumă multă energie. Pregătirile încep cu câteva săptămâni înainte, iar antrenamentele sunt obligatorii, pentru că altfel e greu să ții pasul, iar a da cu biciul din piele este destul de greu. Toți avem febră musculară la brațe”, explică Bogdan.
Cât costă să fii lolă
Cei care vor să facă parte din paradă trebuie să ia în calcul și cheltuielile: un clește pentru gogoși costă între 50-70 de lei, un bici variază în funcție de calitate și poate ajunge până la 100 de euro, iar costumul îl poți face la un croitor. Nu este chiar ieftin, dar costumul va rămâne valoros.
Costumul de lolă are o semnificație profundă, iar culorile negru și alb simbolizează conflictul dintre bine și rău. Această dualitate se reflectă și în masca lolei, care, de la distanță, pare fioroasă și amenințătoare. Zgomotul biciului și al clopotelor te poate speria, dar, pe măsură ce se apropie de tine, lola îți oferă, totuși, gogoși dulci. În trecut, fetele își doreau să fie cuprinse de lole și trebuiau să ghicească cine se ascunde sub mască.
L-am întrebat pe Bogdan de ce lolele oferă gogoși: „Gogoșile sunt o alegere simplă și practică. Nu sunt pretențioase, nu necesită condiții speciale de păstrare, nu se topesc și pot fi oferite ușor pe stradă. În plus, ele reprezintă o formă de simplitate, o gustare ușor de pregătit, care nu cere multe ingrediente”.
Cea mai tânără lolă din acest an are 2 ani jumătate
„Tinerii sunt foarte atrași de această tradiție, iar mulți copii sunt implicați. Cea mai tânără lolă din acest an are doar doi ani și jumătate, iar cea mai în vârstă are aproximativ 80 de ani. Cei care se costumează vin din toate categoriile sociale: profesori, ingineri, medici, avocați, muncitori. Este vorba despre bucuria de a fi împreună. Noi, agnitenii, cunoaștem acest eveniment de mult timp, pentru că îl vedeam de la sași. Suntem legați de sunetul bicelor și de zgomotul clopotelor, care ne evocă amintiri și tradiții adânc înrădăcinate în comunitatea noastră! Îmi amintesc că, fiind copil, în dimineața în care avea loc parada, la 7 dimineața începeau să iasă lolele din case, adică oamenii costumați, și treceau prin fața blocului în care locuiam. Stăteam lipiți de geam și ne bucuram enorm când vedeam câte o lolă. Era un sentiment de mare bucurie. Îmi aduc aminte că, tata fiind asistent medical, avea acces într-una dintre clădirile din centrul orașului, undeva la etaj, și aveam ocazia să urc acolo din când în când și să privim spectacolul. El făcea și poze în acea perioadă, era o pasiune de-a lui și, întâmplător sau nu, am o poză cu Lola numărul 1 din anii ’80. Este fascinant cum, la 5 ani, am făcut o poză cu Lola Nr. 1, iar acum am ajuns eu să fiu Lola Nr. 1 și să port același costum”, povestește învățătorul.
Despre începuturi
În anul 1689 este atestată la Agnita, judetul Sibiu, sărbătoarea cunoscută sub denumirea de Mummeschanz der Zünfte (Mascarada breslelor). Membrii breslelor săseşti se deghizau în diferite reprezentări, considerându-se urmaşi ai Lolelor.
Personajele tradiționale din parada Lolelor amintesc de obiceiul înmânării lăzii de breaslă, Ladenforttragen, de la vechiul la noul maistru sau staroste. Ritualul era practicat de fiecare breaslă în parte, în ultima duminică a lunii ianuarie, sau în prima din februarie. Lolele aveau rolul de a proteja lăzile. Obiceiul de înmânare a lăzii de breaslă a suferit modificări şi întreruperi condiționat de contextul istoric şi socio-cultural.
În anul 1911, pentru prima dată, s-au reunit într-o singură paradă cele mai importante Asociații Meşteşugăreşti, Gewerbeverein, moştenitoare ale vechilor bresle ale cizmarilor, croitorilor, cojocarilor şi dogarilor, oficial desființate. Impresionantul alai, însoțit de 200 de calfe, a fost condus de căpetenia celei mai importante bresle, cea a cizmarilor.
Breslele
Breasla dogarilor încheia parada. Aceasta era reprezentată de doi bărbați care învârteau cu iscusinţă un cerc de butoi pe care erau aşezate, în formă piramidală, pahare pline cu vin. Dansul cu cercul a fost introdus în cadrul breslei dogarilor din zona Sibiu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Înaintea şi în urma personajelor şi a elementelor simbolice ale fiecărei bresle, bărbați îmbrăcați în vechiul costum orăşenesc, așa cum îl denumeau ei, din Agnita purtau steagurile şi lăzile de breaslă. În interiorul paradei se aflau valorile breslei, respectiv lazile de breaslă, steagurile și alte simboluri, care erau purtate de către meșteri, îmbrăcați în costumul de cetățean, iar aceștia erau flancați de calfe și ucenici costumați în lolă, cu rolul de a proteja valorile breslei.
Organizate în grupuri, Lolele colindau din casă în casă, unde, prin pocnete şi zgomotul tălăngilor, alungau spiritele rele. Membrii breslelor începeau pregătirile pentru Lole, imediat după sărbătorile de iarnă. Parada, anunţată de un grup de copii (în fața paradei se afla un grup de biciuitori adulți, care teoretic fac loc, după care vin copilași, prinși într-un fel de țarc mobil format din bicele lolelor adulte) ce pocneau din bice, îmbrăcați în costum de Lolă, era însoțită, pe tot parcursul desfăşurării procesiunii, de fanfara comunității.
Parada era condusă de căpetenia breslei cizmarilor, Paradehauptmann, însoțită de doi copii cu vârste cuprinse între 12-14 ani, simbolizând îngerii păzitori. Coroana confecționată din crengi de brad, Zweg, având în vârf un măr şi un clopotel, care suna foarte plăcut la fiecare mişcare, reprezenta simbolul breslei cizmarilor.
Breasla croitorilor era însoțită de două personaje mascate: căluțul croitorului şi Mummerl. Acesta, îmbrăcat în alb, ținea în mâna stângă un baston, iar în cea dreaptă un bici cu care îndemna căluțul la un dans.
Breasla blănarilor era simbolizată prin coroana blănarilor. Pe marginea coroanei erau fixate patru vulpi, fiecare cu câte un jder în gură. La rândul lor, jderii, tineau în dinți câte un ou. Coroana era învârtită de doi bărbați, dând impresia că vulpile ar fi în mişcare.
Legenda spune că Agnita a fost atacată de tătari, iar după mai multe săptămâni de asediu, o fată curajoasă pe nume Ursula s-a echipat într-un costum asemănător celui al lolei și a reușit să-i sperie pe atacatori, salvând astfel comunitatea. În cinstea ei, meșteșugarii din Agnita au început să se îmbrace în costume similare, cu scopul de a alunga răul din oraș.
De vorbă Radu Curcean, președintele din prezent al Asociației Breasla Lolelor din Agnita
„Este destul de interesant să conduci o asociație în România, având în vedere că mulți români nu au experiență în a activa într-o astfel de structură. Dificultățile sunt multiple, iar obstacolele sunt diverse. Suntem o comunitate relativ mică, dar numărul membrilor asociației este în creștere. În acest an, vom fi peste 300 de lole. Există însă și o fluctuație a numărului de membri: în fiecare an, vin noi membri, dar unii devin inactivi. Aceasta reprezintă o provocare, deoarece nu lucrăm cu aceiași oameni pe perioade lungi de timp. Totuși, lucrurile devin mai ușor de gestionat datorită comunicării eficiente, posibilitate oferită de tehnologie. O altă problemă legată de asociație este finanțarea. Practic, majoritatea sumelor necesare pentru funcționarea asociației provin din contribuțiile membrilor, iar aici mă refer la costurile implicate în organizarea acțiunilor. Niciunul dintre membrii Consiliului de administrație și nici președintele nu sunt remunerați pentru ceea ce fac, totul fiind bazat pe voluntariat. Totuși, există sprijin din partea autorităților și acest lucru ne bucură”, mărturisește Radu.
Mai mult de jumătate dintre lole au sub 18 ani
Peste 75 de tineri de până la 14 ani participă la evenimentele generate de „Fuga Lolelor” în acest an, iar mai mult de jumătate dintre lole au sub 18 ani. Aceste statistici indică un interes crescut din partea tinerelor generații și oferă un optimism considerabil pentru viitorul tradiției: „Vrem să dezvoltăm activitatea și să legăm denumirea de Lole de Agnita. Ne dorim să promovăm tradiția și în afară, dar să păstrăm un accent puternic pe Agnita. Am avut deja acțiuni în străinătate și vrem să ne extindem și mai mult. De asemenea, ne dorim să implicăm cât mai mulți oameni. Oamenii sunt foarte pasionați de ceea ce fac, iar tinerii devin tot mai implicați”.
Parada din acest an are loc duminică, 26 ianuarie, în Agnita, începând cu ora 10.
