România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă: dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. Spre comparație, în anul 1990 se nășteau 301.000 de copii în România, iar în 1968 erau peste 500.000.
Pornind de la un studiu publicat de The Wall Street Journal, celebra publicație financiară americană, care arată că unul dintre principalii factori ai declinului demografic din Statele Unite îl reprezintă scăderea numărului de femei și cupluri care devin părinți – fie din alegere, fie din cauze medicale sau sociale –, portalul clubulcopiilor.ro a analizat datele demografice locale pentru a vedea dacă acest trend se regăsește și în România.
Numărul mamelor tinere scade vertiginos, în timp ce cel al mamelor peste 35 de ani crește accelerat
România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90.
Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023. În aceeași perioadă, s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor ’90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.
Așadar trendul observat în Statele Unite și în alte state din Europa de Vest se regăsește și în România. În 2020, pentru prima dată, cele mai multe nașteri au fost înregistrate la mame cu vârsta între 30 și 34 de ani. Mai mult, segmentul cu cea mai mare creștere procentuală este cel al mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani, care a înregistrat o creștere de 174% în 2023 față de 1990.
Numărul mamelor cu vârsta între 40 și 44 de ani a crescut și el semnificativ, cu 160%, dar acest segment rămâne relativ mic, reprezentând 3,3% din totalul nașterilor în 2023.
Numărul femeilor fără copii crește accelerat
Creșterea semnificativă a vârstei la care mamele din România nasc primul copil se suprapune cu un alt trend: tot mai multe românce cu vârsta de peste 35 de ani ajung să nu aibă niciun copil.
În 1992, doar 10% dintre femeile din România cu vârsta între 35 și 44 de ani nu aveau niciun copil. Până în 2021, acest procent a crescut la aproximativ 19%.
Procentul oficial raportat este de 25%, însă considerăm că acesta este supraestimat, deoarece include un segment semnificativ de femei pentru care lipsesc date (religie, etnie), iar în acest segment, 87% nu au copii. Probabil, în cazul acestui grup, mai degrabă lipsesc informațiile despre numărul de copii decât să existe o diferență atât de mare față de media celorlalte segmente.
Chiar dacă o parte dintre acestea vor avea copii mai târziu, sociologii afirmă că majoritatea vor avea cel mult un copil, fiind la o vârstă la care nașterea mai multor copii devine mai puțin probabilă din cauze biologice sau sociale.
Acest trend se regăsește și în alte țări. De exemplu, în Statele Unite procentul femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu au copii este de 20%, doar ușor mai mare decât cel din România. Sociologii americani consideră că acest procent va crește accelerat în perioada următoare.
În Europa, procentul femeilor fără copii variază semnificativ de la țară la țară. Cel mai mare procent se regăsește în țările vorbitoare de limbă germană – Germania, Austria și Elveția –, precum și în Anglia și Țara Galilor, unde între 21% și 22% dintre femeile născute între anii 1960 și 1970 nu au copii. În schimb, în Bulgaria, Cehia și Slovenia, acest procent este sub 10%.
În cazul României, procentul femeilor născute între anii 1960 și 1970 care nu au copii este de 12%. Totuși, analiza noastră sugerează că, pentru generațiile următoare, numărul femeilor fără copii este în creștere și se apropie sau chiar a ajuns la nivelul țărilor cu procente mai ridicate.
Educația este un factor important, dar trendul se accelerează și în rândul femeilor fără studii superioare
Femeile cu studii universitare reprezintă cel mai mare procent al femeilor de peste 35 de ani care nu au copii. Acest fenomen este bine documentat de sociologi, însă ceea ce surprinde este accelerarea acestui trend în ultimii 10 ani.
Analiza mai arată un fapt surprinzător: cea mai mare creștere procentuală se înregistrează în rândul femeilor cu un nivel mai scăzut de educație (cu studii gimnaziale sau liceale). Spre deosebire de femeile cu studii universitare, această creștere a apărut brusc în ultimul deceniu.
Religia nu este un factor determinant
Un alt aspect interesant al analizei în discuție este faptul că trendul de creștere a numărului de femei fără copii se regăsește în majoritatea cultelor religioase din România, fie ele ortodoxe, catolice, protestante sau neoprotestante.
Nu există diferențe semnificative între cele mai mari două culte, ortodox și catolic, iar discrepanțele față de cultele protestante (reformat, unitarian) și neoprotestante (baptiști, penticostali, adventiști) sunt reduse.
Ruralul, cu 10 ani în urma urbanului, dar ambele segmente urmează aceeași direcție
Deși există o diferență semnificativă între procentul femeilor peste 35 de ani fără copii din mediul urban și cel din mediul rural, ambele segmente sunt în creștere accelerată.
Mediul rural pare a fi cu aproximativ 10 ani în urma celui urban – procentul femeilor din mediul rural cu vârsta de 35 de ani și fără copii este similar cu cel al femeilor din mediul urban de acum un deceniu.
Etnia pare a fi un factor important
Dacă religia nu pare să influențeze semnificativ acest fenomen, trendul de creștere a numărului de femei fără copii diferă semnificativ între cele mai numeroase trei etnii din România.
Cea mai mare creștere se înregistrează în rândul femeilor de etnie română, unde procentul a ajuns la 19%, comparativ cu 17% în rândul femeilor de etnie maghiară și 11% în rândul celor de etnie romă.
Diferențele sunt vizibile și în ritmul de creștere: dacă în urmă cu 10 ani, procentul femeilor fără copii era similar între etnicii români și maghiari, în prezent, creșterea a fost de două ori mai rapidă în rândul femeilor de etnie română.
În cazul femeilor de etnie romă, trendul a fost ușor diferit: numărul femeilor fără copii a scăzut între 2002 și 2011, însă a crescut din nou cu 2 puncte procentuale până în 2021.
În Sibiu, 18% dintre femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani nu au copii
Dacă media națională a femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii este de 18%, acest procent poate varia semnificativ de la un județ la altul. Așa cum am observat anterior, deși atât mediul urban, cât și cel rural urmează aceeași tendință, iar nivelul de educație are un impact similar, la nivel absolut, femeile educate din mediul urban cu vârsta între 35 și 44 de ani sunt, într-un număr mai mic, mame, comparativ cu cele din mediul rural sau cu cele care au un nivel de educație mai scăzut.
În consecință, nu surprinde faptul că Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, însă ceea ce surprinde este că procentul este unul semnificativ – aproape una din trei femei cu vârsta între 35 și 44 de ani nu are copii. Acest procent aproape s-a dublat față de începutul anilor ’90, când era de doar 16%.
Clujul și Timișul urmează pe locul secund, ambele cu 23%, fiind urmate de Brașov și Arad, cu 20%. Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor – toate cu 18%.
În Sibiu, 18% dintre femeile din această categorie de vârstă nu au copii, alăturându-se orașelor dinamice și dezvoltate ale României: București, Timișoara, Cluj și Brașov.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, pe parcursul anului 2023 s-au născut 3.516 de copii în județul Sibiu, cel mai mic număr din 1990.
Totodată, în ultimele două decenii, populația județului Sibiu s-a redus cu 52,6 mii persoane (-11,8%, în 2023 față de 2000), iar în ultimele trei decenii populația județului s-a redus cu 110,1 mii persoane (-22,0%), înregistrând un ritm moderat de declin demografic. Potrivit prognozelor demografilor din cadrul Institutului Național de Statistică, județul Sibiu ar mai putea pierde 1,5% din populația actuală până în 2030 și 7,2% până în 2060. La baza acestei evoluții au stat atât scăderea natalității, cât și procesul migrațional (migrația internă și externă).
Se dublează numărul femeilor care divorțează înainte de a avea copii
Când vine vorba de statusul marital, se observă două trenduri interesante. Ponderea femeilor divorțate fără copii a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 17% din totalul femeilor divorțate, la 43%.
De asemenea, s-a dublat și procentul femeilor căsătorite care nu au copii, crescând de la 7% la 15% în ultimul deceniu.
Singurul segment unde procentul scade este cel al femeilor necăsătorite. Dacă la începutul anilor ’90 nașterile în afara căsătoriei erau rare, în prezent, acestea sunt mult mai frecvente.
De ce crește accelerat numărul femeilor fără copii?
În ultimele decenii, numărul femeilor care nu au copii a crescut semnificativ, atât în România, cât și la nivel global. Acest fenomen are cauze multiple, care variază de la factori economici și sociali, până la probleme medicale sau schimbări în mentalitatea și stilul de viață al noilor generații.
1. Schimbări în priorități și stil de viață
Pentru multe femei, alegerea de a nu avea copii este influențată de dorința de a-și prioritiza cariera, educația sau dezvoltarea personală. Spre deosebire de generațiile anterioare, în care maternitatea era considerată o etapă firească a vieții, astăzi multe femei își doresc mai multă independență și flexibilitate.
Tinerii adulți din prezent amână căsătoria și întemeierea unei familii, concentrându-se pe stabilitate financiară, călătorii și experiențe personale, iar pentru unele femei, maternitatea nu mai este văzută ca un obiectiv principal de viață.
2. Creșterea costului vieții și insecuritatea economică
Un factor esențial care contribuie la această tendință este creșterea costului vieții. Într-o economie instabilă, multe femei consideră că nu își permit financiar să crească un copil.
Într-un studiu anterior, echipa noastră a estimat costul cresterii unui copil la 500. 000 de lei.
În multe țări, inclusiv în România, femeile se confruntă cu dificultăți în a echilibra maternitatea cu o carieră de succes, mai ales în lipsa unor politici favorabile privind munca part-time și sprijinul pentru familii.
3. Problemele de fertilitate și factori medicali
Nu toate femeile care nu au copii au făcut această alegere. Infertilitatea și problemele de sănătate reprezintă o realitate din ce în ce mai frecventă. De asemenea creșterea vârstei la prima sarcină, poate reduce șansele de concepție
În plus, deși există opțiuni precum fertilizarea in vitro (FIV), acestea sunt costisitoare și nu oferă garanția succesului, ceea ce face ca multe femei să nu poată avea copii, chiar dacă își doresc.
4. Lipsa unui partener potrivit și schimbarea modelului familial
Un alt factor esențial este dificultatea de a găsi un partener potrivit. Relațiile de lungă durată sunt mai instabile decât în trecut, iar rata divorțurilor este în creștere. Din 1990 până în 2020, rata divorțurilor la români a crescut cu 75%, arată un studiu realizat de „Școala pentru Cuplu”.
Femeile care nu găsesc un partener compatibil aleg adesea să rămână fără copii, mai ales dacă nu își doresc să fie părinți singuri.
În plus, modelul tradițional de familie este în schimbare – multe femei nu mai percep căsătoria și maternitatea ca pe o obligație, ci ca pe o alegere personală.
Ce impact are acest trend asupra natalității din România?
Creșterea numărului de femei care nu au copii, fie din alegere, fie din motive medicale, are un impact semnificativ asupra natalității în România. Această tendință contribuie la scăderea ratei fertilității și accelerează declinul demografic al țării.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că, în 2023, rata fertilității totale în România a scăzut la 1,47 copii per femeie, mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii, iar un alt studiu recent bazat pe o proiecție ONU a aratat ca Romania ar putea pierde aproape jumatate din populatie pana in anul 2100.
Un studiu al Băncii Mondiale subliniază că scăderea numărului de copii are efecte puternice asupra eficienței și sustenabilității pe termen mediu și lung a infrastructurii educaționale și sanitare. Depopularea poate duce la reconfigurarea serviciilor publice, afectând comunitățile locale, orașele și satele care se golesc și pierd din vitalitate. Un viitor în care tot mai puțini copii se nasc înseamnă nu doar o presiune economică și socială crescută, ci și un impact profund asupra societății în ansamblu – familii mai mici, orașe mai tăcute, o lume cu mai puține râsete de copii.
Această realitate evidențiază necesitatea unor politici care să încurajeze echilibrul între viața personală și profesională, să sprijine familiile și să creeze un mediu în care nașterea și creșterea copiilor să fie o alegere mai ușoară. Fără astfel de măsuri, România riscă nu doar un declin numeric, ci și pierderea unui element esențial al oricărei societăți – energia, bucuria și speranța pe care o aduc noile generații.
Ce spune sociologul Mihai Rusu
L-am întrebat pe universitarul Mihai Rusu cât de îngrijorătoare sunt datele prezentate în acest context, al declinului demografic. „Scăderea natalității trebuie înțeleasă ca parte a unor procese demografice mai ample, care formează o tendință istorică specifică societății occidentale. Natalitatea scăzută trebuie, așadar, pusă alături de îmbătrânirea populației și criza nupțialității, reflectată în scăderea ratei căsătoriilor.
Pe scurt, societatea occidentală contemporană se distinge în peisajul global printr-o populație încărunțită și fără prea mulți urmași. Iar cum procesele demografice tind să își păstreze traiectoria pe termen lung, fiind relativ insensibile la schimbări abrupte, trebuie să ne așteptăm ca aceste tendințe să continue și într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Din multe puncte de vedere, aceste tendințe demografice sunt îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât ele produc reverberații în alte sfere ale societății: economic, creșterea economică nu poate fi susținută în lipsa forței de muncă alcătuită din tineri; pe plan social, sistemul de asigurări sociale (pensii) este supus unor presiuni crescânde; iar imigrația, care poate compensa aceste deficite populaționale și dezechilibre demografice, vine la pachet cu costuri legate de integrarea socio-culturală și riscul unor conflicte identitare.
Pentru unii istorici, cum ar fi Pierre Chaunu, declinul demografic este interpretat în note apocaliptice, ca «ciuma albă» prin care are loc «sinuciderea occidentului» (a se vedea cartea sa, La Peste Blanche: Comment Éviter le Suicide de l’Occident)”, e de părere sociologul.
Totodată, acesta consideră că „factorul decisiv care explică scăderea natalității, în speță, faptul că femeile nasc tot mai puțini copii, este unul cât se poate de paradoxal: anume, emanciparea femeii din servitutea domesticității și implicarea sa pe piața forței de muncă, fapt care a avut drept efect decuplarea istorică a feminității de maternitate.
În societățile preindustriale, femeia era definită, mai presus de orice, de maternitate, care era înțeleasă ca datoria socială și morală de a naște și crește copii. În societatea contemporană, în care egalitatea de gen este o valoare fundamentală, femeile nu se mai definesc – și nu mai sunt definite – exclusiv ca purtând povara maternității. Locul acesteia l-a luat cariera, statutul ocupațional și identitatea profesională”.
În ceea ce privește evoluția acestor tendințe, Mihai Rusu a declarat: „Personal, sunt mai puțin apocaliptic decât Pierre Chaunu. Declinul demografic al lumii occidentale, inclusiv al societății românești, poate fi atenuat prin politici publice de susținere a natalității (chiar dacă sunt costisitoare economic) și/sau prin imigrație (cu toate riscurile socio-culturale presupuse de către aceasta).
Însă adevărata soluție ar consta în reimaginarea relațiilor de muncă, a economiei și a sistemului social astfel încât acestea să fie adaptate noilor condiții demografice. «Sinuciderea occidentului» poate fi evitată nu neapărat printr-o rejuvenare a populației, ci prin adaptarea creativă a instituțiilor sociale și pieței economice la situația demografică existentă”.
Urmărește Sibiu 100% în Google News
