După Revoluția din 1989, mai precis din 2000 încoace, Aeroportul Internațional Sibiu, aflat în subordinea Consiliului Județean, a fost modernizat și extins în două rânduri. În 2007, în timpul mandatelor de președinte al Consiliului Județean și de primar al Sibiului ale lui Martin Bottesch, respectiv Klaus Iohannis.
Sibiul deținea pe atunci titlul de Capitală Culturală Europeană, context în care aeroportul sibian a beneficiat de cele mai ample lucrări de modernizare din istoria sa. Era cel mai modern din țară, după Otopeni, dar cu o aerogară unică în România. Recent, în ianuarie 2024, președintele CJ, Daniela Cîmpean, a inaugurat noul terminal de pasageri, echipamentele de tehnologie IT și securitate fiind de ultimă generație. Mai mult, suntem pregătiți din toate punctele de vedere pentru Air-Schengen.
În acest moment, aeroportul din Sibiu este cel mai modern aeroport regional din România. Cele două investiții majore în aeroport au trecut, cumulat, de 120 milioane de euro. Aeroportul a devenit, în acest fel, cea mai mare investiție din județul Sibiu de după 1990. O mândrie pentru fiecare sibian, mai ales că a contribuit direct la finanțarea lucrărilor. Acum aeroportul este utilizat și de Comandamentul NATO de la Sibiu, lucru care îi conferă un plus de credibilitate și de notorietate.
O infrastructură aeroportuară perfectă, dar cu un management… falimenta, din moment ce companiile aeriene continuă să ocolească Sibiul. De fiecare dată, ni s-a transmis că odată cu modernizarea aeroportului, companiile aeriene se vor înghesui. S-au înaintat tot de felul de calcule: în 2007, se visa la un milion de pasageri pe an; acum, în 2024, aeroport poate procesa până la 2,5 milioane de pasageri pe an.
Însă cifrele reale sunt cu totul altfel: Aeroportul Internațional Sibiu se află pe locul 7 în topul aeroporturilor din România în ceea ce privește numărul total de pasageri în 2023, cu 550.397 pasageri, potrivit raportului Asociației Aeroporturilor din România pe 2023. Avem un aeroport-țiplă, dar, din păcate, de 20 de ani autoritățile locale și comunitatea sibiană nu sunt capabile să atragă companiile aeriene. Încercări s-au făcut mereu din partea CJ și a altor instituții publice din județ, de tot felul de asociații patronale sau investitori străini din țară și din lume, care au promovat aeroportul din perspectiva turismului și a potențialului de afaceri din zonă. Unele companii aeriene importante au venit la Sibiu, însă doar temporar, astfel că nu a existat o continuitate reală a companiilor aeriene.
Mai mult, neputința autorităților este vizibilă cel mai bine în faptul că nu avem o cursă aeriană Sibiu – București. Multe inaugurări cu fast, dar niciuna nu a rezistat de-a lungul timpului. Din anii 90 și până astăzi, avem noroc că există câteva curse aeriene cu Germania, acestea fiind singurele care s-au încăpățânat să reziste în timp. Și aceasta, datorită comunității germane din Sibiu și împrejurimi. Poate dacă nu ar fi existat această legătură istorică cu Germania, aeroportul Sibiu ar fi falimentat de mult.
Nu vrem să culpabilizăm pe cineva anume (în 35 de ani, elita administrativă a județului a provenit din toate partidele, iar un rol important l-a jucat chiar Forumul Germanilor din România) pentru lipsa companiilor aeriene de pe aeroportul sibian, însă această stare de fapt arată fără echivoc lipsa de viziune și de perspective a administrației județene (includem aici tot ceea ce înseamnă administrație în județ și municipiile Sibiu și Mediaș), un adevărat faliment administrativ.
Așadar, în vremuri în care sibianul călătorește destul de mult cu avionul, dar își ocolește propriul aeroport, companiile aeriene ne tratează aeroportul cu constantă indiferență. În aceste condiții, gestionarea managementul aeroportului sibian este cel mai răsunător eșec administrativ al județului Sibiu de după 1989.
