Articol de Adina Vieru
Să îți pui viața într-un context cultural complet diferit poate fi atât o provocare, cât și o oportunitate de a descoperi noi aspecte ale identității tale. Pentru Timeea, această experiență în Japonia nu a fost doar o călătorie geografică, ci mai ales un parcurs emoționant și, mai degrabă, un vis împlinit.
Astăzi, de Ziua Națională a Japoniei, redăm povestea sibiencei Timeea, tânăra îndrăgostită de Japonia.
Timeea Samoilă este o tânără sibiancă ce a avut oportunitatea de a locui, prin prisma programului Erasmus+, pentru 7 luni în Japonia.

Pasiunea pentru țările asiatice
Pasiunea Timeei a început încă din liceu, mai exact din clasa a 10-a, când, povestind cu o profesoară, și-a dat seama cât de interesantă este această țară. “În clasa a 10-a, în urma discuției cu o profesoară, mi-am dat seama cât de mult mă interesează partea de literatură. Apoi, interesul meu s-a dezvoltat mai mult în pandemie, pentru că am început să mă uit la drame japoneze și anime-uri. După un an, am început să învăț limba japoneză de una singură. Mi-am dat seama că e greu să scrii și să citești, dar să vorbești nu e atât de greu“, mărturisește Timeea.

Adaptarea între două lumi
Cu o uimitoare facilitate de adaptare, a reușit nu doar să îmbrățișeze, ci și să se integreze în mod armonios în modul de viață japonez. Timeea spune că, pentru ea, adaptarea culturală nu a fost una grea, comparativ cu ceilalți colegi străini aflați în aceeași situație. De asemenea, ea nu a experimentat niciun șoc cultural. Din contra, pentru ea, cea mai mare surpriză a fost faptul că tot ceea ce a citit despre Japonia, s-a dovedit a fi adevărat.
“Eu am fost mereu o persoană sensibilă, mi-a plăcut tot timpul să ajut oamenii, să ascult poveștile altora. Iar când am ajuns acolo, mi-am dat seama că societatea e construită fix în felul în care gândeam eu. M-am simțit integrată, am simțit că pot să mă acomodez foarte ușor. Alți colegi nu s-au adaptat deloc și nu au reușit să înțeleagă cultura japoneză”, ne spune Timeea.
În Japonia, Timeea a urmat un program de licență în domeniul International Business la Universitatea Kanagawa din Yokohama: “Mă așteptam să fie mai greu. Cred că este concepția noastră despre ei că învață foarte mult. Când am ajuns acolo îmi era oarecum frică. Am avut 6 cursuri, iar un curs dura 2 ore. În rest am avut teme, proiecte și articole de citit. Nu mi s-a părut deloc solicitant. Îmi luam notițe și ele mă ajutau. Mai mult decât atât, am avut și timp liber pentru mine. Aș spune că a fost mai mult relaxant, lucru la care nu mă așteptam“.
Acolo, nu doar că a beneficiat de anumite activități extracurriculare, cum ar fi tirul cu arcul sau cluburi de socializare, dar a reușit să lege și multe prietenii cu studenții japonezi. Una dintre prietenele bune ale Timeei planifică să o viziteze vara aceasta pentru o lună.
Întrebată de experiența ei cu localnicii, Timeea ne mărturisește că: “Nu am avut experiențe proaste, pentru că i-am respectat cât am putut de mult. Ei sunt foarte deschiși cu străinii, mai ales generațiile tinere. Sunt foarte respectuoși, foarte calzi. Am văzut mulți oameni fericiți, cu toate că se spune că în Japonia are cea mai crescută rată a suicidului din lume și că oamenii sunt nefericiți din cauza sistemului solicitant. Erau oameni care își rupeau din timp să mă ajute, care mă întrebau ce fac aici, se interesau cum pot ajunge dintr-o parte în alta în cazul în care nu știam. Am întâlnit și localnici care m-au luat de mână și m-au dus la stația la care voiam să ajung“.

Cât costă viața în Japonia
Am întrebat-o pe Timeea care sunt costurile: “Spre surprinderea mea, viața în Japonia nu este una scumpă. Mai ales comparativ cu România, chiar poți duce un trai decent. Singurele alimente care aveau costuri ridicate erau fructele și legumele, deoarece acolo nu este o recoltă favorabilă. Dar, mâncarea este mai ieftină decât în România“.

Și-a găsit dragostea
În Japonia, Timeea a deschis și un capitol neașteptat. Aici l-a cunoscut pe iubitul ei, Van Duc, care locuia în același cămin cu ea. Acum, ei locuiesc în Germania și plănuiesc să se întoarcă în Japonia.
Totuși, nu își doresc să intre în sistemul de lucru japonez, ci să își deschidă propria lor afacere. “O dată ce intri în sistem, e foarte greu să ieși. Trebuie să lucrezi 12 ore pe zi, te întorci acasă, dormi, și o iei de la capăt. Am rămas amândoi cu Japonia în cap, ne vom întoarce”, spune ea încrezătoare.

O ușă spre viitor
Cu fiecare zi petrecută departe de casă, Timeea a fost sigură că și-a găsit locul. În liniștea templelor și pe aleea cireșilor înfloriți, ea a descoperit că înfruntarea temerilor poate deschide uși către experiențe și relații remarcabile.
“Consider că e o experiență pe care oricine ar trebui să o aibă măcar o data în viață, nu doar în Japonia, ci în orice țară asiatică. Sunt sigură că sunt multe persoane care își doresc să se mute în Japonia, iar ei trebuie să vadă, înainte, ce este Japonia de fapt, să se intereseze, să contacteze oameni de acolo și să vadă dacă este potrivită pentru ei. Implică costuri mari să pleci din România și e un pas important”.
“Japonia m-a schimbat total și am avut nevoie de lucrul acesta, de aceea aștept să mă întorc“, ne spune, cu gândul spre viitor, Timeea.