Cutremurele produse în Sibiu în intervalul de timp 13-15 februarie au creat îngrijorare în rândul sibienilor, însă, din fericire, aceştia şi-au păstrat calmul şi au acţionat cu mintea lucidă. Nu au existat cazuri în care starea fizică a acestora să fie pusă în pericol, chiar dacă în unele zone din municipiile Sibiu şi Mediaş, cutremurele s-au resimţit destul de bine. Acest lucru reiese şi din faptul că sibienii nu au sunat la 112 să ceară ajutor, aceasta însemnând că au ştiut cum să reacţioneze în faţa unei astfel de situaţii. Însă toate acestea nu pot fi trecute uşor cu vederea, mai ales că în orice moment cutremurele se pot declanşa. Şi atunci, fiecare dintre noi trebuie să ştie cum să reacţioneze, iar instituţiile statului să intervină prompt şi fără a strârni şi mai multă panică în rândul populaţiei. Sibiu 100% vă propune o radiografie a ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută în judeţ, cum ar trebuie să ne comportăm în caz de cutremur sau dezastru natural şi cum stăm din punct de vedere a infrastructurii imobiliare în asemeanea situaţii limită. Totodată, vă propunem o retrospectivă a cutremurelor care au avut loc în ultimii 10 ani în judeţ, dar şi modul în care autorităţile locale şi judeţene sunt pregătite pentru astfel de momente şi care ar trebui să conducă populaţia.
Sibiul se află între două zone seismice imporatante, zona Vrancei şi cea a Munţilor Făgăraş, plus una nouă apărută acum, cea a Văii Jiului. Din fericire, din punct de vedere al reliefului suntem situaţii într-o zonă cu intensitate seismologică mai scăzută, dar acest lucru nu trebuie să ne „culce pe o ureche” (n. r., vezi replicile cutremului din Oltenia) şi cu atât mai puţin pe responsabilii instituţiilor statului din judeţ. Un alt lucru care pare să dea bătăi de cap autorităţilor este multitudinea de imobilele istorice din Sibiu şi judeţ, dar, din păcate, odată cu acest cutremur din februarie, se pare că nici cartierele noi de locuinţe nu sunt atât de sigure pe cât ne-am fi aşteptat. Dovadă, controalele dispuse de Guvern în cazul dezvoltatorilor imobiliari care au relaţii comerciale cu constructorii turci.
S-o luăm cu începutul…
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a anunțat, în 13 februarie, după-amiază, un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5.2, la adâncimea de 15 km., în județul Gorj. Era al doilea mare seism înregistrat în România în ultimii doi ani. Cutremurul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 107km NV de Craiova, 179km S de Cluj-Napoca, 183km SE de Arad, 196km V de Brașov. Din fericire, nu s-au înregistrat pagube însemnate, iar la 112 nu au fost înregistrate apeluri. A doua zi, în 14 februarie, un alt cutremur, cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, s-a produs la ora 15:16, la nord de Târgu Jiu. Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la 120km SV de Sibiu. Seismul venea la nici 24 de ore după producerea unui alt cutremur, cu magnitudinea 5,2, în aceeaşi regiune. Efectele cutremurului au fost înregistrate în 22 localităţi din cinci judeţe: Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea. Ambele cutremure au produs replici şi în judeţul Sibiu, dar au generat doar sperieturi în rândul locuitorilor.
„În ceea ce priveşte cele două cutremure care au avut, în zona Olteniei, în data de 13, respectiv 14 februarie, care s-au resimțit şi în judeţul Sibiu, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgența ”Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu a efectuat patrulări de recunoaştere în teren. Din fericire, nu au fost identificate pagube materiale sau victime. De asemenea, nu au fost înregistrare nici apeluri pe numărul unic de urgenta 112 care să semnaleze pagube sau victime. În ceea ce priveşte modul de comportare al cetăţenilor înainte, în timpul şi după un cutremur, pe platfonna www.fiipregatit.ro/ghid/cutremur se regăsesc toate aceste informaţii. Imobilele care prezintă riscuri în eventualitatea unui cutremur sunt expertizate şi întră în evidenţele primăriilor pe raza cărora se află. De asemenea, din datele centralizate de instituția noastră, de la înfiinţarea acesteia şi până în prezent, la nivelul judeţului Sibiu nu au fost identificate cutremure care să producă pagube majore”, a fost răspunsul ISU Sibiu, la solicitarea Sibiu 100%. Trebuie menţionatcă ISU-urile în ţară s-au înfiinţat în 2004, deci în urmă cu aproape 20 de ani.
Istoricul recent al cutremurelor în judeţul Sibiu. 3 în aproape un deceniu, în afara celor din februarie 2023
Într-adevăr, în ultimii 10 ani nu s-a înregistrat un cutremur care să producă pagube majore materiale în judeţ, însă din păcate cutremure au existat. Mai mult, în ţară, în luniile iulie, noiembrie şi decembrie 2022, s-au produs cutremure, dar cu intensitate mică, ce nu au avut replici şi în judeţul Sibiu, dar s-au produs în vecinătate. Acestea au variat între 4,4 şi 4,7 că intensitate pe scara Richter. Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, iar anul 2021 a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Ultimul, din 16 decembrie 2022, s-a resimţiți totuşi şi în jurul Sibiului. Institutul Naţional pentru Fizica Pământului anunța că un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs în România în data de 16 decembrie 2022, la ora 01:47, în zona seismică Vrancea, mediu cu magnitudinea ml 4,1, la adâncimea de 88km. Cutremurul s-a produs la 196 km de Sibiu.
În judeţul Sibiu, în ultimul deceniu s-au resimţit 3 cutremure. Pe lângă cel din decembrie 2022, au mai existat altele două cu replici simţite în judeţ. Unul dintre ele s-a resimțit și la Sibiu, în 28 decembrie 2016. Cutremurul cu magnitudinea 5,4 grade pe scara Richter avea epicentrul în Vrancea. S-a simțit și la Sibiu, însă destul de uşor. Ulterior, Institutul Naţional de Fizică a Pământului a revizuit cutremurul produs la ora 1,20 în zona Vrancea, de la 5,4 la o magnitudine de 5,3 pe scara Richter şi o adâncime de 98,9 km. La ora 5:00, cutremurul a avut și o replică, de 2,9 grade, care s-a produs la o adâncime de 91,1 km, în Zona seismică Vrancea.
Al treilea cutremur resimţit în judeţul Sibiu a avut o magnitutide de 4,2 grade pe scara Richter şi s-a produs în ziua de 29 decembrie 2015. Iată cum au decurs evenimente de atunci, consemnate de ziarul nostru, Sibiu 100%: „Un cutremur de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs marţi seara în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, judeţul Vâlcea. Seismul a avut epicentrul la aproximativ 32 de kilometri de Cisnădie şi s-a simţit puternic în mai multe localităţi din zonă, dar şi în Sibiu. „În urma acestui cutremur, la dispeceratul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență Cpt. Dumitru Croitoru al județului Sibiu nu au fost semnalate victime sau pagube materiale. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență recomandă cetățenilor, că în situaţii de urgență, să apeleze numărul unic de urgență 112”, a declarat la acel moment Bianca Sabău, purtător de cuvânt al ISU Sibiu. Cutremurul a avut o magnitutine de 4,2 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de doar 2 kilometri.
Centrul istoric, mereu în atenţie şi problemă istorică
Centrul istoric al Sibiului, dar şi din alte zone ale judeţului, se află mai mereu în pericol, în caz de cutremur, din cauza degradării. Încă din ianuarie 2015, ziarul nostru atrăgea atenţia acestui fapt şi sperăm că primăriile din judeţ să fi făcut progrese vizibile în acest sens, pentru că, Doamne, fereşte! de un cutremur catastrofal pentru municipiul Sibiu şi nu numai. Până acum, din fericire, județul Sibiu este situat într-o zonă cu activitate seismică scăzută, dar, în municipiul reședință de județ, zona centrală în special, compusă din monumente istorice vechi, este în pericol în caz de cutremur mare.
Clădirile din centrul istoric al Sibiului reprezintă aproximativ 15% din imobilele din oraş și sunt, din cauza vechimii şi a lipsei de intervenţii, într-o avansată stare de degradare, iar calcanele, ornamentele şi coşurile de fum ar fi primele care ar cădea. „Când au fost construite aceste case nu exista beton armat, iar anumite elemente nu sunt legate corespunzător. Din cauza lipsei centurii armate, calcanele nu ar putea rezista în cazul unui cutremur. De asemenea, coşurile de fum sunt foarte înalte deoarece casele sunt construite cu şarpantă foarte mare, de aceea, în ultimul timp, s-au putut amenaja mansarde la majoritatea acestor case. În plus, ornamentele, pe vremuri, erau realizate din ipsos sau chiar sculptate în piatră, iar prinderea lor de clădire s-a rodat în timp. Vă daţi seama ce înseamnă căderea acestora, pentru că sunt foarte grele”, trăgeau un semnal de alarmă, în 2015, în Sibiu 100%, reprezentanţii Compartimentului de control şi inspecţie pentru calitatea lucrărilor în construcţii din Sibiu.
Vechimea, eroziunea, mucegaiul, infiltraţiile şi alunecările de teren au făcut că multe case din centrul istoric să fie nesigure. Mai mult, şi experții din cadrul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu spun mai mereu că „starea de degradare a tuturor clădirilor din centrul istoric este avansată”, iar în cazul unui cutremur puternic, de centrul orașului s-ar alege „praf și pulbere”.
Conform hărților seismice, Sibiul se află în zona 6, considerată drept având cel mai mic risc seismic. Starea clădirilor vechi din Sibiu este în general bună
Revenind în actualitate, potrivit unui raport al Primăriei Sibiu din această lună, a anului 2023, pe lista cu imobilele expuse unui cutremur se află 13 imobile. Clădiri cu risc seismic (mediu către mic) de pe teritoriul Municipiului Sibiu (februarie 2022): Piaţa Huet nr. 3 (Turn de apărare al scărilor), 5 (Biserica Evanghelică „Sfânta Măria”), nr. 6, Piaţa Mare, nr. 2 (Parohia Romano-Catolică casă particulară), Pasajul Scărilor, Strada Vopsitorilor, nr. 13, Piaţa Aurarilor, nr. 6, Piaţa Mică, nr. 21 (Casa Artelor, Edificiu Cultural), numerele 22, 24, 25, Strada Avram Iancu, nr. 11 (Casă ce înglobează resturi de fortificaţii), Strada Azilului, nr. 1 (Biserica Azilului), str. Timotei Popovic, nr. 9.
Ghidul de informare pe pagina de internet a CJ
Acum, instituţiile locale se întrec să ne sfătuiască cum să reacţionăm în caz de cutremur. Realizat de către Departamentul pentru Situaţii de Urgență (DSU), Ghidul de informare în caz de cutremur poate fi accesat și de pe pagina de internet a Consiliului Județean Sibiu, www.cjsibiu.ro. În acest fel, cetățenii, companiile și autoritățile au la dispoziție informații clare cu ceea ce trebuie să facă înainte, în timpul, cât și după producerea unei mișcări seismice. În cadrul Ghidului există și o secțiune de materiale informative destinate copiilor ce pot fi utilizate atât de profesori, cât și de părinți în a le explica, într-un format simplu și atractiv, care sunt pașii de urmat în caz de cutremur.
De asemenea, Ghidul conține o listă a bunurilor care nu trebuie să lipsească din trusa de supraviețuire, de la alimente și apă, până la saci de dormit, medicamente, lanterne și aparat de radio. Ghidul de informare în caz de cutremur poate fi accesat și de pe pagina de internet a Consiliului Județean Sibiu, însă, în scurt timp, acest material informativ fi oferit de paginile tuturor instituțiilor aflate în subordine.
Istoric exerciţii de posibil cutremur
Potrivit unei statistici realizate din ziarul Sibiu 100%, din 2010 încoace, în judeţ s-au făcut 5 mari exerciții în caz de cutremur gestionate de ISU şi de celelalte instituţii cu atribuţii în acest domeniu.
Primul a avut loc în cazul unui cutremur de 8 grade Richer, în 5 august 2022. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență “Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu a desfășurat, în august 2022, un exercițiu la un centru comercial din municipiul Sibiu, pe strada Lector. Scenariul care a stat la baza exercițiului s-a referit producerea unui cutremur cu magnitudine de 8 grade pe scara Richter, la adâncimea de 100 km în zona seismică Vrancea, unda seismică afectând și municipiul Sibiu. La acest exercițiu au participat peste 65 de pompieri militari din cadrul ISU Sibiu, în sprijinul cărora au intervenit și membri ai Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgență al operatorului economic, 3 echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță Sibiu, un echipaj de intervenție din cadrul IPJ, unul de la Jandarmeria Sibiu și Poliția Locală Sibiu, 5 persoane din partea Crucii Roșii și un echipaj din cadrul Centrului Chinologic Sibiu. Pompierii militari sibieni au intervenit, conform scenariului, pentru salvarea unui număr total de 20 de victime ale cutremurului.
A urmat al doilea, cu un presupus cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, în octombrie 2019. Ar fi fost în discuţie clădirea Colegiului „Independența” Sibiu, grav „avariată”: „Clădirea Colegiului Tehnic Independenţa Sibiu a fost avariată prin prăbuşirea parţială a unor elemente de construcţie şi blocarea căilor de evacuare în urma unui puternic cutremur. A fost scenariul unui exercițiu organizat de către ISU Sibiu. Totul s-a desfășurat după un scenariu bine pus la punct: joi dimineața, la ora 10:50, s-a produs în România un cutremur de mari proporţii, cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, la adâncimea de 140 de kilometri. Cutremurul a avut epicentrul în zona seismică Făgăraş, iar durata acestuia a fost de 57 secunde. Unda seismică a avut ca axă de deplasare direcţia sud vest (Bucureşti – Alexandria) şi zona de centru a ţării (Braşov – Sibiu). În acest context, clădirea Colegiului Tehnic Independenţa a fost avariată prin prăbuşirea parţială a unor elemente de construcţie şi blocarea căilor de evacuare. Astfel, cadrele didactice şi elevii sunt evacuaţi din incinta unităţii de învăţământ. Peste 150 de pompieri militari au fost organizați în echipe mixte de căutare-salvare”, consemna Sibiu 100%.
A venit apoi rândul Mediaşului să se pregătească în caz de dezastru, în octombrie 2018: ”Cutremur de 7,1 Richter în Munţii Făgăraş. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Cpt. Dumitru Croitoru al Judeţului Sibiu a desfășurat un exercițiu în municipiul Mediaş. La sfârşitul lunii octombrie s-a produs un cutremur de proporţii majore cu epicentrul în Munţii Făgăraş, având magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter. Pe lângă pierderile de vieţi omeneşți şi zeci de persoane rănite sau dispărute, se adaugă pagubele materiale, înregistrate la imobilele administrative şi de locuit, la reţele de comunicaţii, alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare, căi de transport rutiere şi feroviare, sisteme de transport şi distribuţie carburanţi. Pe lângă clădirile administrative, şi locuinţele individuale din centrul vechi al oraşului au fost afectate în proporţie de 40%. De asemenea, reţeaua de telecomunicaţii funcţionează la 60% din capacitate. Echipele de căutare salvare au identificat un grup de 9 persoane (7 adulţi şi 2 copii) blocat sub dărâmături într-o clădire administrativă de 2 etaje”.
Dând timpul înapoi, a existat un exerciţiu şi în noiembrie 2013. Pentru a marca primii 20 de ani de la înființarea Serviciului (SMURD), s-au pregătit o serie de evenimente. Astfel, duminică, 17 noiembrie, de la ora 11:00, se declanșează un exercițiu demonstrativ cu forţe şi mijloace în teren, care are la bază scenariul unui cutremur semnalat în judeţul Sibiu. Este vorba despre producerea a numeroase pagube la Shopping City Sibiu, aflat pe DN 1, în zona administrativ-teritorială a localităţîi Şelimbăr, cu victime multiple, fum și cu posibilitate de incendiu.
Însă cel mai amplu exerciţiu de cutremur la Sibiu a avut loc în decembrie 2010 şi a implicat cei mai mulţi oameni. Din păcate, concluziile din acea vreme nu au fost chiar liniştitoare, însă tragem nădejde că lucrurile s-au îmbunătăţit considerabil. Iată cum prezentau reporterii Sibiu 100% acest moment extrem de important acum, în contextul cutremurelor din februarie 2023: „Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Cpt. Dumitru Croitoru al judeţului Sibiu a desfăşurat joi, de la ora 9.45, cel mai mare exerciţiu de alarmare-evacuare din ultimii 20 de ani, la toate unităţile de învăţământ preuniversitar. Obiectivul principal al exerciţiului a fost însuşirea de către copii şi cadrele didactice a regulilor de comportament înainte, pe timpul şi după producerea unui cutremur. La acţiune au participat peste 18.200 de elevi. Cu această ocazie, s-a depistat că în 18 unităţi de învăţământ sistemul de alarmare nu se aude deloc, în alte 30 de unităţi sistemul de alarmare se aude încet şi doar în 13 unităţi se aude bine şi foarte bine. De menţionat este şi faptul că sistemul de înştiinţare-alarmare al municipiului Sibiu se compune din sirene cu puteri de 3,5 şi 5,5 KW, produse în anii ’70, care, datorită uzurii fizice, nu mai emit semnalele la intensitate iniţială”. ,,Construcţiile înalte şi foarte înalte împiedică propagarea sunetului de alarmare. În contextul celor menţionate mai sus, chiar şi în cazul funcţionării la capacitate maximă a sistemului de înştiinţare-alarmare al municipiului Sibiu, propagarea sunetului nu ar fi acoperit la parametri maximi suprafaţa administrativ-teritorială”, se arată în concluziile ISU la exerciţiu. Altfel spus, alarma nu s-a auzit în multe zone din oraş. Concluzia: ”Nu suntem pregățiţi cu sisteme de alarmare performante şi în caz de dezastru foarte mulţi sibieni nu vor putea fi atenţionaţi prin aceste sisteme. Autorităţile locale trebuie să investească urgent în aceste sisteme”. Oare ne-am învăţat minte? Să sperăm că nu vom afla prea curând din cauza vreunui alt cutremur… În final, putem spune că exerciții s-au făcut, dar nimeni nu-ţi oferă nicio garanţie în fața acestui dezastru. Mai mult, Asociația Energia Inteligentă lansează cea de-a doua ediție a proiectului „Zilele Prevenirii Dezastrelor”. Pe parcursul anului 2023, vor avea loc patru acțiuni de informare și responsabilizare a comunităților locale cu privire la diverse situaţii care pot pune în pericol vieți omeneșți, precum incendii, dezastre naturale, cutremure sau dispariții de persoane. Prima era programată la Sibiu – martie 2023, Alba Iulia – iunie 2023, Brașov – septembrie 2023 și Oradea – octombrie 2023. Dar cutremurul le-a luat-o înainte…
Există şi reversul medaliei
Vorbe seci, dar adevărate, spuse de seismologi. Iată cum au sunat comunicatele de presă din 13 şi 14 februarie 2023: „În ziua de 19.02.2023, 13:54:25 (ora României), s-a produs în Oltenia, Gorj, un cutremur slab, cu magnitudinea ML 3.5, la adâncimea de 9.1 km, intensitate macroseismică epicentrală ÎI. Cutremurul s-a produs la 112km SV de Sibiu, 186km S de Cluj-Napoca, 207km V de Brașov. A fost ultimul cutremur produs în această perioadă. Seismul din data de 14 febraurie 2023 a avut o magtitudine de 5.7 ML, intensitatea macroseismică epicentrală VI și s-a produs la ora 15:16:52, la adâncimea de 6,3 km. A fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică. Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor, constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperișuri. Cutremurul a avut loc în apropierea contactului dintre Depresiunea Getică și Orogenul Carpaților. Depresiunea Getică se află în fața Carpaților Meridionali, fiind mărginită la sud de falia Pericarpatică, la contactul cu Platforma Moesică. Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V. Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparțin Rețelei Seismice Naționale. Valoarea accelerației maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creșterea distanței epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la stația Gura Zlata, județul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la stația Târgușor, Constanța (0,05 cm/s*s). Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML”.
Cutremurul anterior, din data de 13 februarie 2023, s-a produs la ora 16:58:07 și a avut magnitutidine de 5.2 ML, intensitate macroseismică epicentrală V şi adâncimea de 16 km. Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea Ml de 3.4. Pentru cutremurele de suprafață, efectele resimțite scad semnificativ în intensitate odată cu creșterea distanței epicentrale, spre deosebire de cutremurele de adâncime intermediară, precum cele din zona Vrancea.
Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5.2 Mw a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km.
Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost:
– 1912 – 4.5 Mw, adâncime 10 km.
– 1916 – 3.9 Mw, adâncime 10 km;
-1962 – 4 Mw, adâncime 16 km;
-1963 – 4.5 Mw, adâncime 10 km.
Cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă, cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. ”Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune”, a comunicat Institutul Naţional de Fizica Pământului.
Seismologi: ”Nu există nicio metodă de a face predicție pentru cutremur”
”Aparatura nu poate prezice un cutremur şi nicăieri în lume nu există o metodă de a face predicţie”, au declarat seismologii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Directorul ştiinţific al INCDFP, Mircea Radulian, a explicat că zona Oltenia este una cunoscută de seismologi, care are o activitate în general slabă şi moderată. „Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrări. Din acest punct de vedere, a reprezentat o surpriză, să zicem, în sensul că pentru această zonă calculele noastre indicau o magnitudine maximă în jur de 5,5. Deci, practic, s-a depăşit această magnitudine şi în acelaşi timp a fost şi un şoc dublu. Au fost două cutremure cu magnitudini mari, peste 5. S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Deci, pentru viitor vom avea în vedere cutremure mai mari decât cele pe care le ştiam noi”, a spus Radulian.
Ce poţi face… înainte de cutremur
Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile / locuințele care necesită acest lucru.
• Nu face modificări la clădiri – măriri sau micşorări de spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
• Nu monta obiecte grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă;
• Pregătește-ți rucsacul de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine lucruri care te ajută să supravieţuiești timp de 3-5 zile;
• Analizează spațiul unde îți petreci mult timp (locuinţa, locul de muncă, școala etc.)
– obiecte (grele) care ar putea cădea / s-ar răsturna;
– lucruri care s-ar putea sparge (ferestre, geamurile de la ușile interioare etc.);
– recipiente cu diverse lichide / substanțe periculoase care s-ar putea vărsa / sparge;
– obiecte / instalații care pot produce incendii;
În timpul cutremurului
Adăpostește-te imediat într-un loc sigur şi rămâi calm până la încetarea cutremurului.
ATENŢIE! Pe timpul cutremurului, obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde, iar geamurile se pot sparge.
Dacă ești / te afli:
• în interiorul unei clădiri
– nu încerca să ieşi afară, nu te duce pe balcon, nu folosi liftul.
– adăpostește-te sub o masă / birou, lângă o piesă solidă de mobilier sau sub tocul unei uși fără geamuri.
– dacă ești pe un hol, aşează-te în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
– protejează-ți mai ales capul şi faţa.
– îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat.
– dacă ești în scaun cu rotile, blochează rotilele şi protejează-ți capul şi ceafa.
• în lift
– apăsă butonul de urgenţă.
– când liftul se opreşte, ieşi cât mai repede (dacă este posibil) şi adăpostește-te într-un loc sigur (atenție la scări!).
• într-un loc public (un magazin)
– stai cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele plasate mai sus de 1 metru.
• în exteriorul unei clădiri
– stai departe de ferestre, clădiri / balcoane, poduri, cabluri electrice sau stâlpi.
– stai la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
• într-un vehicul
– rămâi în interior.
– oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, mai departe de clădiri, poduri, stâlpi.
– după cutremur, nu ieşi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. Aşteaptă forţele de intervenţie.
• pe munte
– fii atent în jur şi caută un loc sigur, departe de pantele instabile.
– sunt posibile căderi de pietre, copaci ori alunecări de teren.
După cutremur
Încearcă să rămâi calm. Liniştește persoanele speriate şi copiii.
• Verifică dacă ești rănit, vezi şi persoanele din jur. Dacă există răniţi în jur, acordă primul ajutor, doar dacă știi cum.
• Dacă ești blocat sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, lovește cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care eșți blocat, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pentru a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
• Poartă încălţăminte şi haine rezistente, pentru a evita să fii rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
• Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
• Verifică dacă locuinţa a suferit pagube majore.
• Dacă trebuie să părăseșți locuinţa pentru că nu mai este sigură, ai grijă la scări / lift (posibil să fie afectată rezistenţa acestora) și nu uita rucsacul de urgenţă!
• Dacă nu mai poţi ieşi din locuinţă și ai nevoie de ajutor, semnalizează sau scrie cu litere foarte mari la ferestre: A J U T O R sau S. O. S.
• Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
• Nu folosi maşina decât în situaţii extreme.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.
