Risipa de alimente este o problemă de actualitate și în țara noastră. În România, 1,35 milioane de tone de mâncare ajung anual la gunoi.
Cauzele pentru risipa de alimente sau pierderile înregistrate în sistem sunt numeroase și le putem găsi de-a lungul întregului lanț alimentar. O parte apar din timpul producției și procesării, altele în cursul distribuției, a vânzării cu amănuntul și serviciilor alimentare (gen restaurante, cantine). Cea mai mare parte din alimentele aruncate vine însă de la consumatorul final, de la fiecare dintre noi.
Date colectate global în 2019, estimau la 931 milioane de tone cantitatea de alimente aruncate în acel an. Din acestea, 61% proveneau din gospodăriile oamenilor, 26% din serviciile alimentare și 13% de la vânzătorii cu amănuntul.
În aceeași perioadă, pe continentul european, 88 milioane de tone de mâncare ajungeau la gunoi. Echivalentul a 174 kg de mâncare aruncate de persoană. Desigur, sunt persoane care nu au ce mânca și alte persoane care aruncă excedentar, vorbim aici despre medii anuale.
Risipa de alimente în România
Potrivit unui studiu FoodWaste Romania românii aruncă zilnic circa 6.000 de tone de alimente. Cea mai mare parte dintre acestea constau în mâncare gătită, fructe și legume. În cazul serviciilor alimentare, un studiu lansat în 2022 de Edenred și Organizația industriei HORECA arată că cele mai mari pierderi sunt la cantine, restaurante all-you-can-eat, companii de catering care organizează bufeturi, unde risipa poate ajunge la 30-50%.
Risipa alimentară generează între 8 și 10 procente din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dacă în locul acestor date ne-am închipui o țară, aceasta ar fi pe locul trei în lume, după China și Statele Unite, ca și volum al emisiilor de CO2. La Conferința pentru Biodiversitate a Națiunilor Unite din 2022, reprezentanții statelor lumii au căzut de acord să reducă risipa de alimente cu 50%, până în anul 2030.
Câteva sugestii pentru ca mai puțină mâncare să ajungă la gunoi
Vă propunem și câteva soluții de a evita risipa de alimente la nivel individual. Planificați necesarul săptămânal și faceți o listă de cumpărături. Înainte de a merge la să cumpărați alimente, verificați frigiderul și cămara pentru a ști ce aveți deja.
Cumpărați doar ceea ce aveți nevoie. Atenție mare la promoții, de multe ori mâncarea achiziționată așa nu este necesară și ajunge la gunoi. Nu plecați la cumpărături cu stomacul gol! Am verificat personal, atunci când ți-e foame, ești tentat să cumperi mai mult decât trebuie și vei consuma.
Asigurați-vă că depozitați corect alimentele pentru a evita degradarea lor. Temperatura din frigider ar trebui să fie maxim 5° C, peste aceasta este favorizată dezvoltarea bacteriilor nocive. Organizați alimentele folosind principiul: primul intrat, primul ieșit! (first in, first out!). Cu alte cuvinte, produsele mai vechi aduceți-le în față iar ceea ce este nou în frigider, se pune în spate.
Serviți porții mai mici și adăugați-vă apoi mâncare în farfurie, dacă încă vă este foame! Mâncarea rămasă poate fi porția de mâine sau cea pe care o luați a doua zi la serviciu. Faceți acest lucru și în concediu. Chiar dacă sunteți la all-inclusive și este tentant să umpleți două farfurii cu mâncare, din care să mâncați un sfert.
”Cea mai mare amenințare pentru planeta noastră este credința că altcineva o va salva”, spunea britanicul Robert Swan, istoric, explorator și activist de mediu. Așadar, niciun gest nu este prea mic, contează să începeți de undeva!
