Sancțiunile financiare impuse Rusiei de comunitatea internațională au produs efecte imediate, care s-au suprapus peste cele induse de război în sine. Rușii s-au panicat și au luat cu asalt bancomatele pentru a retragii banii, în timp ce cursul de schimb s-a prăbușit pur și simplu.
Cursul de schimb al rublei s-a prăbușit cu aproape 30% în primele zeci de minute de la deschiderea piețelor valutare, iar această tendință nu se va opri, după cum spun specialiștii, deoarece Banca Centrală a Federției Ruse va avea dificultăți majore în susținerea cursului. În același timp, excluderea de la sistemul SWIFT a principalelor bănci ruse va accentua această tendință, din cauza imposibilității tranzacționării pe piețele internaționale.
Cetățenii ruși au dat năvală la bancomate pentru a retrage banii, formând cozi de zeci de metri, speriați că lucrurile ar putea degenera și mai mult. Analiștii spun că Rusia va ajunge în situația în care va trebui pur și simplu să tipărească bani pentru a-și putea plăti cheltuielile curente, ceea ce înseamnă că inflația va crește galopant, cu efecte inevitabile asupra economiei.
În ceea ce privește prețurile produselor pe piețele internaționale, în special petrolul și cerealele, acestea s-au stabilizat la primele ore ale dimineții, după ce începuseră să crească vertiginos din cauza războiului din Crimeea.
Pentru Rusia au apărut însă și alte restricții din punct de vedere economic. Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare investitor de acest tip din lume, care susține economiile în tranziție prin cumpărarea de acțiuni ale companiilor în dezvoltare, a anunțat că va vinde toate pachetele de acțiuni pe care le deține la companii rusești. Este vorba despre 47 de companii, cu active de aproximativ 3 miliarde de euro. Un alt investitor strategic care a anunțat măsuri împotriva Rusiei este BP, care a spus că va renunțat la acțiunile pe care le deține în cadrul gigantului rus Rosneft, în care deține acțiuni și statul rus. Președintele BP a anunțat că demisionează din Consiliul de Administrație al Rosneft.
Pe lângă mesajele transmise de țările ce s-au coalizat împotriva Rusiei, inclusiv cu sancțiuni aplicate de SUA, UE, Japonia, Canada, semnalele trimise de mediul privat nu fac altceva decât să adânceaască criza în care Rusia a intrat odată cu declanșarea invaziei Ucrainei.
Publicitate
