Camera Deputaților a păstrat luni, 23 februarie, un moment de reculegere dedicat comemorării cetățenilor Ucrainei omorâți în război.
Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 4 ani de la declanșarea, de către Federația Rusă, a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Sigur, oamenii sunt cea mai mare pierdere. Așa cum sunt ei, indiferent de naționalitate, statut social, rol sau domeniu de activitate.
Patru ani este un mandat legislativ, dar și un moment la care ar trebui făcut un bilanț, nu doar uman, cultural, logistic sau teritorial, ci și economic, deoarece războiul costă bani și, din păcate, costă scump.
Calculele SUA nu prea coincid cu calculele Ucrainei și probabil și nici cu ale UE
Se pare că cei interesați au început demult această abordare, iar prima expunere a costurilor și a calculelor bugetare s-a făcut public la începutul mandatului Președintelui Trump.
Atunci ne-am confruntat și cu prima inadvertență: calculele SUA nu prea coincideau cu calculele Ucrainei și probabil și nici cu ale UE. Interesant a fost faptul că tot președintele Trump a prezentat costul războiului din Ucraina suportat din bugetul UE.
„Afacerea Ucraina”, de fapt, a început la 5 decembrie 1994, când Ucraina a semnat la Budapesta o serie de acorduri politice care ar garanta suveranitatea și independența țării în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear cu garantarea de către SUA, Regatului Unit și Rusiei de a nu folosi mijloace economice și militare pentru a ataca țara. Demilitarizarea presupune un cost destul de mare și bineînțeles are și un impact asupra orientării economice în viitor.
Se impune un bilanț atât pentru actorii principali, cât și pentru cei colaterali
Prima etapă (a războiului militar), care ar merita un „Bilanț”, a început acum 20 de ani, când Rusia, printr-o intervenția militară rapidă (februarie-martie 2014), a ocupat Crimeea și părți din estul Ucrainei.
Etapa actuală a războiului (nu știm dacă și ultima) aflată în desfășurare, care durează de patru ani (deja am intrat în al cincilea an), este etapa cu cea mai mare implicare financiară și economică și reprezintă cel mai mare interes pentru toți participanții. Se impune un bilanț atât pentru actorii principali, cât și pentru cei colaterali sau secundari și chiar o certificare a rezultatelor raportate.
Sperăm că sfârșitul acestei etape este aproape, dar impactul ei va influența determinant următoarea etapă despre care se vorbește deja insistent.
Reconstrucția Ucrainei
Urmează Reconstrucția Ucrainei. Aici ne putem raporta la o previziune asumată în consens de autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU, care estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 588 de miliarde de dolari (peste 500 miliarde de euro) în următorul deceniu, conform unui raport comun al acestora. Sigur, este important de evidențiat și perioada de timp, 10 ani, deși angajamentele care s-au făcut și se vor mai face sunt asumate pe orizonturi mult mai mari de timp, potrivit raportului citat de Agerpres.
Suma reprezintă de fapt pagubele provocate Ucrainei de la începutul invaziei ruse în 2022, fără a lua în calcul datoria de război care cade în sarcina Ucrainei. Cel puțin la această etapă, iar la ce experiență avem noi în ce privește tezaurul național, puține șanse sunt ca banii să fie recuperați de la Federația Rusă.
Mai mult, raportat la istorie, nu ne-ar mira ca însăși Federația Rusă să nu facă un bilanț propriu al costului războiului și în spiritul diplomatic caracteristic, să nu solicite ca aceste costuri să fie suportate de către Ucraina. Cu atât mai mult cu cât Federația Rusă a susținut că a început reconstrucția în teritoriile ocupate, dar asta este o altă etapă și presupune alt bilanț.
Fiecare zi de război costă Ucraina 140 de milioane de dolari
România, deși a făcut pași concreți pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei, împreună cu Republica Moldova, încă nu a stabilit un bilanț privind costul războiului din Ucraina suportat din bugetul României, de interes public, dar comunicat momentan doar prin declarații de presă. Să nu uităm costurile individuale sau suportate de către populație, care vor rămâne necuantificate. Aici ne referim la impactul produselor alimentare și în special la piața cerealelor, a ajutorul umanitar, a imigrării, a forței de muncă etc.
Din estimările specialiștilor, fiecare zi de război costă Ucraina 140 de milioane de dolari, o pare fiind suportată și de România. Acest război are conotații foarte diferite pentru toate părțile implicate financiar.
Totuși marți, la Kiev, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul promis de 90 de miliarde de euro. Von der Leyen a spus că suma a fost convenită de cei 27 de șefi de stat și de guvern ai Consiliului European și cităm: „Au dat cuvântul lor, iar acest cuvânt nu poate fi încălcat”, a spus ea, „Așadar, vom acorda acest împrumut într-un fel sau altul”.
Rusia alocă 30% din PIB numai pentru cheltuielile militare
În prezent, situația se prezintă statistic cam așa în prezent: Rusia alocă 30% din PIB numai pentru cheltuielile militare. Practic, războiul îi va costa pe ruși 130 de miliarde de dolari doar anul acesta.
Ucraina, în bugetul pe anul 2026, a alocat circa 27,2% din PIB către armată pentru producţia şi achiziţia de arme, principala provocare pentru Kiev fiind să îşi asigure finanţarea externă de peste 45 miliarde de dolari în 2026. Ucraina speră să obţină un împrumut de „reparaţii” de război de la partenerii săi europeni, care ar utiliza active ruseşti îngheţate, dar și printr-un nou program de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.
Rămâne să vede de unde vin banii, unde se duc, cine plătește și la cine.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
