Interviu cu Secretarul de Stat în Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României
În ultima vreme, Sibiul și-a intensificat colaborările cu Republica Moldova. Cel puțin în plan cultural, au loc acțiuni tot mai ample între artiștii celor două țări frânte oarecând dintr-una singură, schimbul de experiențe între ele comportând o firească normalizare. Prezent la Sibiu pentru Festivalul ”Sfântă ni-i vatra”, desfășurat la Muzeul ASTRA, Adrian Dupu, Secretar de Stat în Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, a zăbovit pentru un interviu în ”vatra” unei locații primitoare și bucuroase revederi.
”Apropierea aceasta dintre noi este una firească și așa a fost dintotdeauna”
Domnule Secretar de Stat, activați de ceva ani ca reprezentant al Guvernului României pentru relația cu Republica Moldova. Pentru omenetul care nu e prea familiarizat cu ce faceți dvoastră acolo, ce trebăluiește Departamentul pe care îl conduceți în țara fraților noștri de peste Prut?
Misiunea Departamentul este de a consolida comunitatea de limbă, cultură, tradiție, istorie și spiritualitate, care stă la baza relației dintre România și Republica Moldova. Mai exact, ne concentrăm pe proiecte care au ca scop promovarea culturii românești, a limbii române, istoriei române. Avem foarte multe proiecte pe educație în acest sens și, de asemenea, proiecte pe partea de spiritualitate, în virtutea unei foarte bune colaborări, între altele, cu Mitropolia Basarabiei.
Cum a fost percepută inițial o astfel de inițiativă, având în vedere că există, după cum știm, și o parte rusofonă destul de activă, care nu vede neapărat cu ochi buni apropierea aceasta de România?
Tocmai acesta e și scopul nostru, de a arăta tuturor, inclusiv celor mai reticenți față de România, că avem aceeași limbă, aceeași cultură, aceleași tradiții și că suntem același popor. Pentru că foarte mulți ani la rând li s-a spus și au fost îndoctrinați că suntem popoare diferite, că avem culturi diferite, tradiții diferite. Iar prin proiectele și acțiunile noastre, tocmai aceasta vrem să facem: să le arătăm și celor care sunt mai reticenți față de România faptul că apropierea aceasta dintre noi este una firească și că așa a fost dintotdeauna.
Se simte o evoluție a mentalității în privința aceasta, a apropierii față de România?
Nu e ușor să schimbăm mentalități care au fost create și impuse 50-60 de ani. Dar e clar că prin ceea ce facem, oamenii, în primul rând, văd. Și mai e un aspect. România, din foarte multe puncte de vedere, ajută Republica Moldova. Tocmai de aceea cred că partea pe care o face Departamentul este una foarte importantă. E ca într-o familie. Dacă părinții dau bani unui copil, dar nu petrec timp de calitate cu el, aceasta nu înseamnă că și-l și apropie. La fel e și relația noastră. Statul român dă bani pe foarte multe proiecte, dar prin ceea ce facem, ne dorim o apropiere bazată pe valorile care ne leagă.
Intituțional, ca deschidere, cum se profilează parteneriatele cu decidenții Republicii Moldova?
Colaborăm foarte bine, atât la nivel guvernamental, dar și cu mediul academic, cu universitățile, cu autoritățile locale, cu autoritățile bisericești, și mă refer aici în special la Mitropolia Basarabiei, și cu multe alte instituții care ne sunt partenere: instituții de cultură (teatre, muzee) și ne bucurăm de aceasta, pentru că noi nu putem să facem singuri și nici nu ne dorim să lucrăm singuri, ci vrem să facem acest lucru împreună cu partenerii noștri de acolo.
”Nu ne ducem să le dăm lecții și să le spunem că știm noi mai bine ce au ei de făcut”
Care sunt provocările, lucrurile greu de urnit în toată această colaborare?
Obstacole sunt mereu. Diferă de la proiect la proiect. Mai sunt aspecte legate de legislație, de exemplu, pe care ei ar trebui să o armonizeze, pentru a ne fi nouă mai ușor, în ceea ce priveste donațiile. Dar per total, nu am întâmpinat până acum nicio problemă atât de mare încât să trebuiască să anulăm un proiect sau să să îl amânăm pe termen nelimitat.
Nu se întâmplă ca misiunea Departartamentului să aducă a intruziune a României în treburile unui stat suveran vecin?
Noi ajutăm Republica Moldova pe foarte multe paliere și în foarte multe domenii. Iar ceea ce face Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, nu e perceput ca intruziune. Noi nu ne ducem să le dăm lecții sau să le spunem că noi suntem frații mai mari și că știm noi mai bine ce au ei de făcut. Practic, noi mergem și le arătăm că avem aceleași valori, aceleași principii și, de aceea, nu am întâmpinat până acum niciun fel de reticență. Din păcate, nu ne ajunge bugetul pentru cât de mulți doritori sunt să implementeze proiecte din finanțarea pe care o acordăm noi.
Ați simțit vreodată că lucrați într-o țară străină?
Nu. Am locuit în Republica Moldova șase ani înainte de asta și practic de fiecare dată când ajung e ca acasă. Locuind acolo, cunosc foarte bine mai ales Chișinăul, dar și mare parte din Republica Moldova.
Sibiul tot mai aproape de Chișinău
Sunteți în Sibiu pentru o acțiune a Consiliului Județean, finanțată de către Departament, în care artiști basarabeni au pregătit un spectacol excepțional pentru sibieni. Există multe proiecte de genul acesta, ca cel de aici, în care sunt implicați cetățenii Republicii Moldova în acțiunile din România?
Am avut și anul trecut un proiect cu Consiliul Județean Suceava, anul acesta avem unul cu Consiliul Județean Sibiu și cu Consiliul Județean Maramureș, cu universități, asociații ale învățătorilor, prin care cei din Republica Moldova vin aici pentru diferite evenimente, în cadrul cărora se cunosc și fac schimb de experiențe și interacționează cu partenerii, cu colegii, cu frații din România.
Cineva vrea să ducă un produs cultural, să zicem, în Republica Moldova. Care ar fi pașii, procedural, pentru a putea accesa o finanțare prin Departament?
Noi avem două variante. Una la început de an, în care organizăm o sesiune de depuneri de proiecte, prin care selectăm, în limita bugetului pe care îl avem, proiectele care beneficiază de finanțare. Avem o comisie, o Direcție care se ocupă de această procedură și selectează proiectele. A doua variantă e cea a proiectelor proprii, a acțiunilor pe care le organizăm noi în parteneriat cu diferite instituții sau pur și simplu la inițiativa noastră.
Fiindcă am ajuns și aici. Devoalați oaresceva din proiecte viitoare ale Departamentului?
Urmează să avem un sfârșit de an foarte încărcat. Începem cu Bookfest, la Chișinău, eveniment ajuns la cea de-a șaptea ediție, apoi avem festivalul Astrafilm de la Sibiu, pe care îl aducem și în capitala Moldovei cu zilele festivalului filmului românesc; mai avem o expoziție de Corneliu Baba, împreună cu cei de la Art Safari, continuăm proiectul cu Teatrul Național București, în care aducem actori români în Chișinău și în alte trei raioane.
Nu e obositor?
Cred că orice lucru care dă rezultate și care are rezultate necesită multă muncă și oboseală. Dar nu cred că e posibil altfel.
Pe plan personal, care vă sunt satisfacțiile?
Mă bucur că am poziția, capacitatea și echipa cu care să lucrez și să fac lucruri care se văd și care rămân. Aceasta îmi dă satisfacția că ceea ce fac este bine și că merită atunci când văd că oamenii sunt mulțumiți, că apreciază, că pun valoare pe proiectele și acțiunile pe care noi le întreprindem acolo.
Ce ar trebui să aprecieze românii de aici la cei de acolo. Cu ce sunt ei ”vandabili” în această raportare reciprocă?
Cu faptul că avem aceeași cultură, același trecut și trebuie să avem același viitor. Ar trebui să ne relaționăm la cineva de la Chișinău la fel cum ne relaționăm la cineva din Oradea, din Sibiu, din Cahul, Botoșani sau Craiova. Pentru că în tot acest spațiu de care vorbim nu suntem cu nimic diferiți unii de ceilalți.
Războiul din Ucraina… Cum se simte vecinătatea cu aceste orori de la granițele noastre?
E clar că după Ucraina, Republica Moldova a fost țara cea mai afectată de acest război. Pornind de la impactul inițial cu criza refugiaților, apoi cu criza energetică, până la prețurile care au explodat. Au avut foarte mult de suferit, dar ne bucurăm că am putut să îi ajutăm. Cred că acum Republica Moldova e pe o traiectorie foarte bună, mai ales odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Sperăm că în curând vor începe și negocierile de aderare. Într-adevăr, războiul i-a afectat destul de mult, dar s-a văzut în aceeași măsură și solidaritatea atât a României, dar și a celorlalte țări democratice în a-i sprijini să facă față acestor provocări.
