Activați de peste 13 ani la Caledioscop ajutând copiii din Fundația UCOS. Ce v-a determinat să vă îndreptați spre acest domeniu?
Sufletul! Îmi place să dăruiesc și să ofer celorlalți pârțile frumoase și minunate ale vieții. Îmi amintesc de un prieten din copilărie, când aveam 5 ani, o persoană cu dizabilități. Pe vremea aceea ceilalți nu îi ofereau atenție, iar eu am ales să-i ofer prietenia mea și să mă joc cu el. Această prietenie există și în prezent – el având capacitatea de a mă recunoaște și abilitatea de a socializa cu mine. Cred că acesta a fost momentul – conștient sau nu – care m-a determinat să aleg această profesie pentru care sunt împlinită și recunoscătoare astăzi.
Ca orice început este presărat cu obstacole și greutăți. Cum a debutat activitatea dumneavoastră la UCOS?
Da, așa este. Activitatea din cadrul Fundației UCOS a fost ceva nou pentru mine, neavând nici un fel de experiență în domeniu – cu persoanele cu dizabilități sau cu TSA. Am urmat cursuri teoretice specifice acestei arii, însă a lucra cu aceste persoane înseamnă mult mai mult decât atât. Pentru mine acest domeniu semnifică multă dăruire, pasiune, înțelegere și profesionalism. Au fost multe provocări și obstacole peste care am trecut cu o evoluție ascendentă datorită oamenilor pe care i-am întâlnit în cadrul fundației și, datorită lor, am avut prilejul de a învăța, de a mă formata și de a deveni un bun specialist.
Ați petrecut 13 ani alături de copii cu diverse afecțiuni, cum v-au schimbat acești ani din punct de vedere profesional, dar din punct de vedere personal?
În acești 13 ani am cunoscut mulți copii cu diverse afecțiuni, frumoși, cu suflete mari pline de sinceritate, căldură și cu multe emoții. Alături de ei mi-am descoperit abilități pe care le țineam undeva ascunse precum: empatia, creativitatea, consecvența, echilibrul și tenacitatea. Cu ei de mână am învățat ce înseamnă să fii independent din punct de vederea al autonomiei, să recunoști fiecare pas mic ca fiind un progres mare și drumul către o evoluție armonioasă; să fiu o persoană încrezătoare în propriile forțe și cu o stimă de sine ridicată. Simt o dorință de cunoaștere și autocunoaștere continuă pentru că sunt convinsă că în acest domeniu și nu numai, sunt multe de învățat, de trăit și de descoperit, trebuie doar să vrei și să îți dai voie să le experimentezi.
Cu siguranță ați trăit în toți acești ani momente unice și impresionante alături de copii. Care a fost momentul care v-a marcat?
Este greu să mă decid asupra unui singur moment impresionant de-a lungul acestor ani. Alături de fiecare copil mi se întâmplă ceva diferit, unic și frumos. Evenimentul pe care eu îl consider ca fiind special și pentru care societatea (părinți, rude, cunoștințe ş.a.) are deschidere este reprezentat de „Maratonul International Sibiu”.
⦁ Pentru că ați pomenit de Maraton, cum a fost experiența dumneavoastră de acum 1 an?
Provocarea de anul trecut când am alergat a fost plină de emoții, iar vremea ploioasă mi le-a accentuat și mai mult. Însă experiența a fost frumoasă, cu mulți oameni care mi-au fost alături, m-au susținut și ne-au susținut proiectul fundației „Autism fără listă de așteptare”. Și pe această cale le mulțumesc încă o dată tuturor pentru susținere.
Veți alerga și anul acesta? Pentru ce cauză luptați?
Da, voi alerga și anul acesta pentru a continua proiectul de anul trecut, iar cauza se numește „Autism fără listă de așteptare – servicii integrate”. Fundația UCOS dorește să folosească baza materială existentă și să prelungească programul de după-amiază cu 4 ore, facilitând accesul copiilor autiști de vârsta mică (1-4 ani), dar și al celorlalți copii care nu pot avea acces în cursul dimineții la terapii integrate.
Cum pot sprijini doritorii cauza Fundației UCOS (Un Copil O Speranță)?
Cei care doresc să ne susțină pot intra pe pagina evenimentului „Maratonul International Sibiu” unde pot alege opțiunea de a susține unul dintre alergători.