Părinții l-au obișnuit de mic copil cu plimbările în natură iar el a dat dovadă de o curiozitate aparte față de tot ceea ce descoperea în jurul lui. Este vorba de sibianul Mihai David, care mărturisește că, deși a cochetat și cu o carieră în domeniul economic, și-a dat seama că nu aceea îi era menirea și s-a întors la prima lui dragoste – natura. Redescoperindu-și pasiunea pentru aceasta, a studiat Ecologia și în prezent este ghid de turism și ghid de wildlife, fiind printre puținii din țară specializați pe bird watching.
Înainte de toate, spune-ne mai multe lucruri despre tine și despre cum și-ai descoperit pasiunea pentru natură…
M-am născut în Sibiu acum 36 ani și din copilărie am fost atras de ieșirile în natură, pe care le făceam destul de des cu părinții. Eram și curios mereu să înțeleg ce-i cu toate lucrurile pe care le întâlneam în ieșirile astea. Am fost norocos să primesc explicații bune și astfel am continuat sa fiu și mai curios. Apoi, după liceu, probabil din cauza efectului de turmă am urmat o facultate cu profil economic, deloc reprezentativă pentru mine. Abia după ce am început să lucrez ca ghid, inițial pentru ture de biciclete, am redescoperit pasiunea pentru natură și m-am înscris la Facultatea de Științe din Sibiu, specializarea Ecologie.
În prezent ești ghid de turism și ghid de wildlife, specializat pe bird watching. Ce presupune, mai exact, meseria ta?
Ghidajele în natură sunt cele mai dinamice și interactive, așa le văd eu cel puțin. Zidurile cetăților și turnurile bisericilor sunt mereu la locul lor, nu se schimbă prea multe la un tur cultural. Însă, dacă ești nevoit sa faci de mai multe ori același traseu prin natură întâlnești specii diferite de la un tur la altul sau nu le întâlnești deloc și trebuie să improvizezi. Prin improvizație mă refer la interpretarea unor urme lăsate de animale în lipsa observațiilor directe. Ca ghid de wildlife trebuie să cunoști locurile cu șansa cea mai mare de observare a unor anumite specii. Evident, trebuie să cunoști și specia, să o poți identifica în natură și să cunoști cât mai multe detalii despre ecologia ei ca să-ți fie ușor să o observi și să oferi turistului, pe lânga șansa de a o vedea la rândul său, și niște informații interesante despre ea. Cel mai important e să ai respect față de natură, să nu cauți cu orice preț specia, să nu te apropii prea mult, să nu deranjezi, să nu distrugi și să lași cât mai puține urme.
Am început să lucrez ca ghid inițial pentru ture de bicicletă organizate de o agenție specializată pe wildlife, cu care mai colaborez și în prezent, în Delta Dunării. Da, facem acolo un tur de o săptămână cu bicicleta, se poate… Dar folosim și ambarcațiuni. Și supraviețuim și țânțarilor… Știu că astea sunt primele întrebări la majoritatea celor care aud de turul ăsta. În primul an am făcut doar turele de bicicletă, dar eram ochi și urechi la poveștile colegilor mei, ghizi de wildlife cu experiență, de câte ori aveam ocazia. După aceea, am mers în câteva ture de ale lor ca să învăț mai mult, iar Delta chiar îți oferă ocazia să exersezi de dimineața până seara. Din al treilea an, am început sa fac ghidaje de wildlife după care mi s-a reactivat curiozitatea din copilărie si m-am înscris la facultatea de Științe, pe care am absolvit-o între timp. Mare parte din ture le fac în continuare tot în Deltă și în Dobrogea, iar unele dintre ele au incluse și 2-3 zile în Transilvania, pentru a completa lista de observații, cu speciile care nu apar în sud estul țării.
Organizezi ture în special pentru turiștii străini. Spune-ne din ce părți ale lumii vin și ce le place cel mai mult la noi în țară?
Cei mai mari pasionați de birdwatching sunt britanicii și în grupurile lor de cele mai multe ori descoperi că o parte sunt și experți în botanică, entomologie sau alte domenii. Impresionant este că, de multe ori, unii sunt așa de buni cunoscători doar din pasiune, mulți fiind de profesie cu totul altceva. Lucrul ăsta l-am întâlnit și la grupuri de alte naționalități, de fapt, nu doar la britanici. Majoritatea turiștilor sunt europeni, cele mai multe grupe pe care le-am avut au fost din Germania sau Elveția. Turiștii, indiferent de țara de unde vin, sunt foarte plăcut impresionați de natura din România și de biodiversitatea pe care o avem, care la ei e doar amintire îndepărtată.
Ce interes arată românii față de turismul de wildlife?
În România, turismul de wildlife e încă ceva nou, prea puțin cunoscut. Nu cred că e vorba de lips de interes, ci, deocamdată, de lipsa de popularitate. Pe de altă parte, turismul de wildlife nici nu se poate face „în masă”, ci doar în grupuri mici, așa că e o chestiune delicată promovarea tururilor de acest gen. Participantul la genul ăsta de ture trebuie să-și dorească să fie acolo pentru a vedea și a cunoaște mai multe despre ceva de care este deja curios, și nu pentru că este la modă sau pentru un selfie și un check-in pe facebook. Un prim pas pe care consider că l-am făcut în direcția asta, de a dezvolta interesul pentru natură, este proiectul „Cunoaște Natura din jurul tău”, la care lucrez deja de 2 ani.
Legat de proiectul „Cunoaște natura din jurul tău”, de unde a pornit ideea, ce ați reușit să faceți până acum și ce alte planuri de viitor aveți?
Noi, la „Tură în Natură”, deja din primi ani de activitate, pe lângă marcarea traseelor cicloturistice am montat și panouri cu informații, care, pe lângă hartă și detalii despre traseu, mai conțineau câteva informatii și despre natura sau istoria locurilor traversate de traseu. Ideea unui traseu doar despre natură o aveam de mult și a pornit tot din activitatea de ghid. Mai mulți turiști mi-au spus, de-a lungul timpului, că observă o discrepanță mare între partea științifică si partea de popularizare în ceea ce privește natura. Mulți erau de părere că biologii si ecologii nu se fac înțeleși publicului larg. Având contact cu ambele lumi, ca ghid și ca ecolog, am gândit un proiect în care să transpun informațiile științifice într-un mod ușor de abordat pentru toată lumea.
Acum, avem în Parcul Sub Arini 10 panouri cu informații despre speciile cu șanse mari de a fi observate, cu descrieri succinte și captivante despre ele și un website care detaliază informația fiecărei specii în parte. Site-ul este actualizat în mod regulat și publicăm articole cu diverse curiozități despre natură, nu doar speciile de pe panouri. Pe 2 dintre panourile de anul acesta, ambele despre specii de păsări cântătoare din parc, am integrat și sunetul păsărilor care poate fi ascultat scanaând codul QR de pe panou.
Am organizat și câteva ture ghidate gratuite în cadrul proiectului și fiindcă cei mici au fost participanții cei mai entuziasmați și cei mai numeroși, anul acesta le-am oferit o surpriză. În proiect am realizat niște broșuri cu o poveste scurtă în care sunt explicate unele aspecte din natură iar pe unele pagini copiii pot colora personajul principal al poveștii. Broșurile le-am împărțit la participanții evenimentului de inaugurare, dar mai pot fi găsite la centrul de informare turistică de la Primăria Sibiu sau la noi, cei de la „Tură în Natură”. Ca planuri de viitor, mi-ar plăcea să dezvolt ideea pornită cu broșura și să o transform într-o carte, tot pentru copii. Și nu ar strica să avem și un ghid audio pentru traseul din parc.
Ocupi funcția de vicepreședinte în cadrul Asociației „Tură în Natură”. Care este rolul tău în asociație și ce fel de evenimente organizați?
Rolul meu în „Tură în Natură” e cam același cu al celorlalți colegi, adică de voluntar. Ocup funcția de vicepreședinte pentru că în momentul înființării eram doar 3 prieteni cu o idee faină iar în actul constitutiv trebuiau ocupate 3 funcții. Evenimentele noastre sunt în principal legate de promovatul mersului cu bicicleta. Pentru toată lumea, nu ne adresăm doar unei anumite categorii. Și pentru că bicicleta e prietenoasă cu natura am început să includem și activități de informare despre natura si protecția mediului.
Nu în ultimul rând, te rugăm să ne spui cum te pot contacta cei care doresc să participe la activitățile tale.
[email protected] sau pe pagina de facebook https://www.facebook.com/cunoastenatura sau pe profilul personal de pe facebook.
