„Celentanooo!!!” Această exclamație răsună foarte des din televizoarele românilor de pretutindeni. Odată cu Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu am avut ocazia să aud pe viu glasul celei care de ani de zile îi dă viață soacrei lui Celentano, din „Las Fierbinți”.
Pe Mirela Nicolau am întâlnit-o la o librărie cunoscută din Sibiu. Mă tot uitam la aceasta: să fie ea, să nu fie… Avea aceeași expresie gravă din „Serialul nostru național”, dar când am întrebat-o dacă e chiar ea, chipul i s-a luminat și și-a scos la iveală latura jucăușă ce o caracterizează cu adevărat. Am întrebat-o dacă dorește să facem o poză, apoi un interviu. A acceptat ambele propuneri. Doar că m-a rugat să am puțină răbdare, pentru că trebuia să se vadă cu nepoata.
M-am dus acasă, stând geană pe telefon, așteptam să primesc un mesaj de la actriță. Și l-am primit. Ne-am întâlnit în părculețul învecinat străzii Arhivelor. Am întrebat-o pe Mirela Nicolau al câtelea an este de când participă la Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu. „A… Al multelea an”, îmi răspunde râzând actrița. „Nu pot veni în fiecare an deoarece am alte obligații, cu teatrul, cu alte proiecte. Până nu demult luam concediu pe 15 iulie, acum am venit cu copiii, dar n-am fost la teatru deloc în acest sezon. Am stat cu familia (fiica mea, ginerele si nepoata mea de 4 ani) și am privit manifestările de stradă”.
Mai vine la Sibiu ca să vadă spectacole
Trei zile a stat actrița în Sibiu. Nu vine prea des în orașul nostru. Făcea vizite în Sibiu mai demult, pe vremea lui Ceaușescu, când avea deplasări cu teatrul. Iar acum câțiva ani a fost prezentă și în FITS, cu spectacole. Dar îi place Sibiul și vine, destul de rar, ce-i drept, să vadă spectacole. „Am văzut Faust de două ori, și cu Ilie Gheorghe și cu Miklós Bács. Este un oraș plăcut, în care îți face plăcere să stai, să te plimbi, este foarte pitoresc”, îmi spune Mirela Nicolau.
De când e în Sibiu, a tot abordat-o lumea pe stradă, să facă poze cu ea. Actriței i se pare Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu o idee bună, care a crescut foarte mult de la an la an. Iar cu directorul festivalului, Constantin Chiriac, a fost colegă, acesta fiind cu doi ani mai mare în facultate. Cu actorul Marian Râlea a fost coleg de generație (chiar de grupă, în facultate). „Nu am povești din Institut (la vremea aceea se numea Institutul de Arta teatrală si Cinematografică I.L. Caragiale), atunci nu te gândești la povești, atunci le trăiești”, îmi mărturisește Mirela Nicolau. Dintre actorii din Sibiu, Mirela Nicolau o admiră pe Ofelia Popii, deși nu o cunoaște personal. „Mi s-a părut absolut extraordinară în Faust, este un nume care înseamnă ceva pentru Sibiu”.
„Este mai greu să joci comedie, decât dramă”
O întreb pe actriță dacă nu a primit o patalama de actor de comedie, după rolul soacrei lui Celentano. „Pe vremea noastră se făcea o școală foarte dură, stăteam și opt ore la repetiții, în fiecare zi. Nu plecam nici când terminam partea noastră, stăteam să prindem și de la colegi. Acest lucru ne-a ajutat să ne dezvoltăm ca actori. Să poți juca Shackespeare, Caragiale, într-un film contemporan, acest lucru înseamnă să fii actor. Și eu pot juca dramă. Am fost la clasa lui Marin Moraru și pot să-ți spun cu mâna pe inimă că deși i se dădeau roluri comice, era extraordinar și ca actor de dramă. Este mai greu să joci comedie, decât dramă. Comedia presupune o cheie pe care trebuie să o ai, să o prinzi. E mai greu să faci oamenii să râdă, decât să plângă. Suntem actori, iar în momentul în care faci un personaj, trebuie să găsești în tine tipologia respectivă, acesta este secretul”.
O echipă „cool”
După atâția ani de „Las Fierbinți”, Mirela Nicolau se simte ca la început. „Este o atmosferă extraordinar de plăcută la filmări! Absolut toată echipa este cool. Cred că și produsul este bun, dovadă că îl urmăresc oameni din toată lumea. Chiar m-a abordat o familie de români, plecată de 40 de ani în America, și mi-au spus: «Doamnă, vă rog, spuneți-ne că nu este așa în satul românesc, cum vedem noi în Las Fierbinți». Eu ce să le zic: «E chiar așa»?! Serialul este chiar mai îndulcit, ca să zic așa, și cu umorul și cu toate. Din păcate, eu nu am rude la țară, dar foarte multă lume care are nemuri în zonele rurale mi-a spus că viața de acolo este exact ca în Las Fierbinți. Serialul este foarte adevărat. Am văzut odată un Celentano în Fierbinți. Mergeam de la punctul unde mâncam până la rulotă, iar Văncică ne rugase să îi aducem mâncarea, era foarte obosit și a preferat să stea întins. Când am trecut cu mașina prin sat, am văzut un personaj familiar. Mi-am zis, Doamne, când o fi plecat omul asta, doar a zis că e obosit, mi s-a părut că era Celentano. Dar mi s-a părut, l-am găsit, pe Văncică al nostru, bine-mersi. În rulotă, acea persoană era altcineva care semăna cu personajul, îmi povestește Mirela Nicolau.
„De la cinci ani am vrut să fiu actriță”
„Actoria este o meserie foarte frumoasă, am iubit-o întotdeauna, de la cinci ani am vrut să fiu actriță. Am fost și încurajată de părinți, acest lucru m-a ajutat enorm. Predau la o școală de actorie pentru amatori maturi, în București, și foarte mulți dintre cei pe care i-am întâlnit ar fi vrut să practice actoria, dar ori nu au fost încurajați de părinți, ori au fost speriați că n-or să intre la facultate. S-au apucat de alte meserii, dar au rămas cu oarece regrete… În momentul în care ai prins microbul actoriei, îți rămâne”, afirmă actrița.
„Aplauzele dumneavoastră sunt cel mai mare premiu”
Spre finalul conversației, o rog pe Mirela Nicolau să transmită un mesaj cititorilor noștri: „Să vă bucurați de Sibiu, să vă bucurați de FITS, să vă bucurați de Las Fierbinți, de actori, care pentru dumneavoastră joacă, iar aplauzele dumneavoastră sunt cel mai mare premiu!”
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.