Tura de weekend în jurul Sibiului
Agnita se află la 67 km de Sibiu, iar drumul de pe Valea Hârtibaciului îti dezvăluie un peisaj superb, înconjurat de dealuri verzi și sate săsești aranjate de-a lungul străzii principale. Noi am preferat să mergem cu motocicleta iar până în fașa Bisericii Fortificate din Agnita ne-a luat cam o oră de drum fain.
Agnita, a fost pomenită pentru prima oară într-un document la 1280, fiind cunoscută ca un târg cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele săsești de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală. În anul 2021, populația orașului Agnita se ridica la 7.564 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când au fost înregistrați 8.732 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,03%), cu o minoritate de maghiari (1,82%), iar pentru 15,85% nu se cunoaște apartenența etnică. (sursa wikipedia)
În centrul orașului se află Biserica Fortificată
La Agnita se află una din cele mai vechi fortificații săsești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evanghelică cu trei nave și turn vestic. De-a lungul timpului biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat
Ansamblul este format din cinci monumente:
- Biserica evanghelică
- Turn de poartă (al olarilor)
- Turn estic (al fierarilor)
- Turn sud-estic (al croitorilor)
- Turn sud-vestic (al cizmarilor) și fragment din zidul de incintă
În secolul XIII aici exista o bazilică în stil romanic, însă pe parcursul secolelor următoare, datorită invaziilor turceşti a fost necesară extinderea şi fortificarea acesteia. Astfel, în 1466 este menţionată biserica fortificată din Agnita, biserică construită pe nucleul fostei bazilici romanice, în stil gotic, însă cu îmbinări armonioase de elemente renascentiste şi baroce.
Biserica mai păstrează şi astăzi vechile incinte de fortificaţie şi turnurile de apărare: Turnul Clopotniţă, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Dulgherilor şi bineînţeles Turnul Slăninilor, turn în care, după obiceiul săsesc din întreaga Transilvanie, breslaşii îşi depozitau slănina. De fapt, sarea folosită pentru conservarea slăninii a atacat lemnăria turnului în timp, astăzi unele bârne fiind putrede.
Legenda
O legendă povesteşte despre un asediu îndelungat al otomanilor la Agnita. Întreaga populaţie se adăpostea în cetate, însă proviziile erau pe sfârşite şi curând aveau să capituleze în faţa inamicilor. Curajul Ursulei, fiică de tăbăcar, a salvat cetatea. Aceasta s-a îmbrăcat în zdrenţe, a luat o talangă în mâini şi a ieşit din cetate urlând. Înfăţişarea ei a speriat duşmanii care nu ştiau ce arătare e aceea…au fugit cu toţii, iar cetatea Agnitei a fost salvată! Astfel a izvorât povestea lolelor.
Turnurile din jurul bisericii – muzeu
În cele patru turnuri, ce fac parte din ansamblul muzeului, se regăseşte istoria breslelor care au dus la dezvoltarea economică a oraşului, fiind nevoie de peste 800 de ani pentru a crea o cultură proprie cu tradiţii şi obiceiuri care le ofereau o identitate de care erau mândri .
sursa si mai multe detalii: https://bisericaevanghelica-agnita.ro/
