Crescătorii de animale din judeţul Sibiu au ratat şi cel de-al doilea termen pentru depunerea actelor necesare obţinerii ajutorului de minimis la achiziţionarea tancurilor de racire a laptelui. Primul termen pentru depunerea documentaţiei a fost 15 aprilie, data la care doar primăria Aţel depusese documentaţia, iar apoi termenul a fost prelungit până în 15 mai, perioadă în care a mai depus dosarul şi primăria din Arpaşu de Jos.
Potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Sibiu, dosarul pentru asociaţia constituită la nivelul comunei Aţel a fost respins de la finanţare, la analiza finală, iar primăria din Arpaşu de Jos l-a retras de la finanţare.
Potrivit reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, laptele nu va mai putea fi comercializat de micii producători decât dacă şi-au achiziţionat astfel de tancuri de răcire. Subvenţia de 5000 de euro, urmarea sprijinirea crescătorilor de animale care deţin până la 5 capete vaci de lapte şi care se organizează într-o singură forma asociativă constituită la nivelul comunei.
.Cu toate că măsura a avut ca scop încurajarea micilor producători, pentru a nu fi scosi de pe piata de desfacere a produselor lactate, cel puţin în judeţul Sibiu, interesul acestora nu este prea mare.
“Părerea mea şi a crescătorilor este că este o măsură populistă şi nimic mai mult, care nu îi ajută pe crescători. Laptele, ducându-l la acest tanc, se amestecă. Laptele acesta în mod cert e neconform, încărcătura de germeni şi celule somatice este mare. Până vine din capătul satului, de la unu, doi kilometri, până la tancul de racire, numărul de germeni se dublează. În al doilea rând, n-avem certitudinea că vom avea cui livra. Procesatorii îşi bat joc de marii fermieri, cu preţuri şi cu tot. Tendinţa este de a nu mai creşte, pentru că şi aşa, satele noastre sunt îmbătrânite şi cei care se dezvoltă merg în piaţă şi cei cu 1-5 vaci sunt tot mai puţini şi, de la an la an vor fi tot mai puţini”, a explicat Marcel Andrei.
