Generalul Nicolae Ciucă rămâne șeful Statului Major al Apărării (SMAp). Astăzi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării.
Ministerul Apărării Naționale (MAN) nu a reușit prin justiție să „decapiteze” conducerea Statului Major al Armatei Române. Înalta Curte de Casație și Justiței, informează Agerpress, „admite recursul declarat de recurentele – pârâte Administraţia Prezidenţială în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, împotriva sentinţei nr. 16 din data de 31 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând admite excepţia inadmisibilităţii şi respinge cererea de suspendare a decretului nr. 1331/28.12.2018 ca inadmisibilă”, se arată în decizia Instanţei supreme. Decizia are un caracter definitiv și nu mai poate fi atacată.
Scurt istoric
Ministrul Apărării Gabriel Leș îl dorea în fruntea Statului Major al Apărării pe generalul Dumitru Scarlat. Președintele Klaus Iohannis s-a opus acestei propuneri și, în ziua de 28 decembrie 2018, a dispus, printr-un decret, prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă. MApN a depus o plângere prealabilă la Administrația Prezidențială prin care a solicitat revocarea decretului pentru că „încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia – şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”. La rândul său, președintele României a susținut că „pur și simplu, propunerea ministrului Apărării a fost nelegală”, iar gestul acestuia de ataca decretul în contencios (n.r.- în ziua de 9 ianuarie 2019) a fost „un demers inoportun și riscant”. MApN a deschis un al doilea proces la Curtea de Apel Bucureşti împotriva lui Iohannis, în care solicită anularea decretului respectiv, însă instanţa a dat dreptate preşedintelui.