Ministerul Justiţiei propune în proiectul de lege privind statutul magistraţilor ca procurorul revocat din funcţia de conducere de rang înalt să poată ataca în instanţa de contencios decretul preşedintelui României de revocare din funcţie.
„Prevederea expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.
Conform sursei citate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. De asemenea, în cadrul procedurii de selecţie a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, preşedintele României poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei. În proiect se mai prevede creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public de la trei la patru ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia.
„Uniformizarea dispoziţiilor care instituie creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la trei la patru ani, în vederea asigurării continuităţii viziunii manageriale pe un termen mai lung care să permită realizarea obiectivelor asumate la numirea în funcţia de conducere; în acelaşi sens, s-a instituit dispoziţia tranzitorie că prevederile acestei legi privind durata mandatelor nu afectează durata mandatelor în curs la data intrării sale în vigoare”, se precizează în expunerea de motive.
Proiectul mai prevede, printre altele, menţinerea drepturilor magistraţilor la nivelul existent în prezent şi instituirea unei prevederi care stabileşte faptul că salarizarea acestei categorii profesionale se va reglementa prin lege specială, flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare în raport cu nevoile sistemului, unificarea criteriilor şi condiţiilor de promovare, eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor sau eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.
„Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, măsură care, alături de măsura menţinerii duratei cursurilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii de doi ani şi a duratei stagiului de un an, este de natură să înlăture riscurile de ieşire din sistem a magistraţilor cu experienţă şi de creare a unor blocaje grave în sistem determinate de lipsa resurselor umane pentru o perioadă destul de mare de timp”, argumentează Ministerul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că proiectele de modificare a legilor justiţiei vor rămâne în dezbatere publică până pe 31 martie 2021. (AGERPRES)
