Într-o epocă în care prestigiul și „valoarea“ personală se măsoară în „vizualizări”, iar reputația altuia se poate ruina în 15 secunde de video cu fundal sonor trending, e firesc să ne întrebăm: mai are Codul Civil vreo treabă cu internetul?
Răspuns: are. Și începe să devină tot mai scump .
Pe vremea când oamenii își spălau rufele în familie, nu existau „trenduri” care implicau înjurături, dezvăluiri intime și ironii față de profesori, vecini, medici, avocați sau foști iubiți. Astăzi, e suficient un telefon și un pic de tupeu ca să devii „viral”. Sau, în termeni juridici, pârât într-o acțiune în răspundere delictuală.
Am avut ocazia să asist la astfel de cazuri, în care TikTokeri – profund convinși că drepturile lor constituționale sunt direct proporționale cu numărul de followeri – au fost aduși în instanță de persoane reale, cu reputații reale, afectate de glumele lor digitale.
„Dar era o parodie!”, „E doar umor!”, „Toată lumea face d-astea!” Da, exact. Toată lumea mai și plătește despăgubiri în instanță, unii doar o dată, alții recidivează.
Codul Civil e foarte clar: dacă ai cauzat cuiva un prejudiciu – de imagine, de onoare, de demnitate –, ai obligația să-l repari. Indiferent dacă ai folosit un filtru de pisică sau ai dansat ironic pe remix-ul cu vocea victimei.
În doctrina juridică, nu există noțiunea de „pamflet cu reach mare” care scuză calomnia. Cât despre „libertatea de exprimare”, n-ar strica să se consulte și art. 30 alin. (6) din Constituție, care spune că aceasta nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei. E acolo, la fel de clar ca butonul „Postează”.
Desigur, niciun TikToker nu se gândește la asta atunci când filmează un clip în care își face de râs vecinul pentru că „a ieșit în papuci”, sau o învățătoare care „are voce de cizmă”. Dar când primește citația și vede antetul instanței, brusc realizează că viața nu e chiar un „challenge”. (De fapt e, dar unul real.)
Se cere ștergerea conținutului, daune morale, poate și publicarea hotărârii definitive pe același cont. Adică fix opusul a ceea ce-și dorește un creator de conținut: vizibilitate cu obligație legală.
Iar dacă ai făcut gluma pe live, în fața a 10.000 de urmăritori care ți-au dat like și inimioare, s-ar putea ca instanța să considere că prejudiciul e proporțional cu audiența. Cu alte cuvinte, cu cât mai viral, cu atât mai scump.
E fascinant cum unii au impresia că dacă o infracțiune sau o faptă ilicită e filmată vertical și are un beat în fundal, ea devine divertisment, nu răspundere civilă. Din păcate pentru ei, tribunalul nu e pe TikTok și nici nu acordă reduceri pentru content creativ.
Așadar, dragi influenceri, creatori de conținut și jurați autoproclamați ai internetului: înainte să faceți un video în care ridiculizați pe cineva, poate consultați și un articol din Codul Civil. Sau, și mai bine, un avocat. În viața reală, nu pe ForYou page.
Pentru că da, like-ul trece. Dar hotărârea rămâne. Și se execută.
Avocat Alexandru Zavatin, Baroul Sibiu
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
