Se spune că cea mai primejdioasă temniţă este aceea în care te simţi bine. Nu vei ieşi din ea niciodată!
Mă întreb dacă noi, românii, ne dăm seama de temniţa în care trăim. Dar, înainte de a trece la elucidarea problemei, să elucidăm termenul de fraier. În accepţiunea contemporană, fraierul este un naiv, exploatabil de o categorie net superioară: şmecherul. Să luăm ca material didactic poporul român. El e marele fraier, pe spinarea căruia prosperă o specie aparte de paraziţi, beşniţele, entităţi amorale şi asexuate, cu un tub digestiv insaţiabil, adică, mai pe româneşte, imposibil de săturat, prin care trec în flux continuu posesiunile ţării. Vânzătorii acestor posesiuni se comportă de parcă ar fi fost împroprietăriţi cu România de tătânii şi mămucile lor. Fraier vine de la nemţescul Freiherr, adică, stăpân liber pe cele ale sale, care face ce vrea cu averea lui, de altfel, un tip generos, care-şi permite să dea şi celor care nu au, din ceea ce-i prisoseşte. Doar că, în naivitatea lui şi din născare de bună credinţă, nu cunoaşte psihologia invidiosului meschin, care-l roade de la rădăcină, deposedându-l de averile sale, până-l aduce la sapă de lemn.
Sprijiniţi în sapa de lemn la care ne-au adus „elitele” noastre politice, să stăm strâmb şi să judecăm drept: ce rabdă românul în fraierismul lui? Deposedarea de resursele naturale, dăruite lui de bunul Dumnezeu, odată cu ţara! Genocidul populaţiei prin medicaţie şi alimentaţie! Alungarea din propria ţară şi vânzarea pământului strămoşesc străinilor pe nimic! Împilarea cu taxe şi impozite demne de o colonie africană şi nu de cea mai veche şi fascinantă civilizaţie europeană, de la care ţoţi îşi trag seva infatuării contemporane! Şantajarea pe faţă a profesioniştilor din toate domeniile, care îndrăznesc să ridice capul din jugul nedreptăţii, vezi medicii! Minciuna sfruntată şi distrugerea sistematică a instituţiilor statului! Desacralizarea Bisericii, demantelarea învăţământului, dezumanizarea comunităţii, obliterarea istoriei , decreştinarea naţiunii şi câte şi mai câte …
Ce-ar fi dacă beşniţele care parazitează România s-ar trezi înfruntate de un boicot fiscal naţional, dacă românii ar refuza RCA-ul în masă şi şi-ar asigura maşinile în Polonia, şi-ar plăti dările la fisc în Cehia şi asigurările de sănătate la unguri? Ce-ar fi dacă nu am mai deschide uşa farmaciilor şi nici a spermarketului din cartier timp de o lună şi ne-am băga brusc picoruşele noastre naţionale în net, tv şi becuri, decişi să trăim romantic la lumina lumânărilor până în septembrie? Ce-ar fi dacă am renunţa la bucuria de a fi fraieri măcar pentru o zi?
Iată o întrebare la care aveţi timp să meditaţi două săptămâni, cât intră ziarul nostru în vacanţă!
