Dacă vrei, poţi! E un slogan motivaţional care i-a făcut pe ucraineni să viseze că pot păşi în spaţiul european şi euroatlantic la un moment dat. Însă, la summit-ul NATO de la Bucureşti le-a fost întreruptă visarea. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, invadând Georgia, a avertizat sângeros cetăţenii din spaţiul ex-sovietic asupra consecinţelor unor aspiraţii de evadare din strânsoarea Moscovei.
În anii războiului rece, linia de demarcaţie dintre ţările din sfera moscovită şi cele ale spaţiului occidental nu erau trasate de Zidul Berlinului, ci de intervenţiile militare brutale de la Budapesta şi Praga ale marelui popor rus.
După anexarea Crimeii, în ciuda tratatelor internaţionale, Federaţia Rusă a experimentat un „nou tip de război” pe teritoriul spaţiului statului ucrainean. Războiul de pe frontul din sud-estul ucrainean nu poate fi pictat în alb şi negru. „Eroii” şi „criminalii” sunt doar contorsionări media, propagandă şi multe, mult prea multe victime civile.
Ce e clar însă, e prezenţa tancurilor sosite din Federaţia Rusă pentru a înarma insurgenţii separatişti sprijiniţi de Moscova. „Republica Populară Donestk” ar dispărea imediat dacă Rusia nu i-ar sprijini pe sparatişti prin consilieri militari, bani şi tehnică de luptă. Timp de două luni de zile „luptătorii pentru libertate” au vânat elicopterele şi avioanele ucrainene cu rachete sol-aer. Autorităţile de la Kiev au pierdut deja şase avioane acolo, două doar în ultima săptămână, unul doborât chiar de un avion al Federaţiei Ruse! Într-o declaraţie de presă din această săptămână, Moscova a avertizat Kievul asupra intenţiei Federaţiei Ruse de a efectua „lovituri militare de precizie” în Ucraina. Asta după ce agenţia rusă ITAR-TASS anunţa că separatiştii din „Republica Populară Donestk”, au capturat o bază ucraineană cu rachete sol-aer Grizzly.
Avionul doborât al KLM – Malaysia Aerlines, pare a fi o „victimă colaterală” în războiul pentru spaţiul ex-sovietic al Moscovei, sau cum spunea liderul separatist care a anunţat doborârea unui AN-26 ucrainean, de fapt un Boieng 777, „nu zburaţi pe cerul nostru”. Au murit 300 de oameni, primind un loc marginal în iadul cinic al politicii şi aL jocurilor geostrategice. 80 de copii au cadavrele răspândite pe 15 kilometri pătraţi în iadulul din sud-estul Ucrainei.
Analiştii politici vorbesc de o turnură neaşteptată şi de o schimbare a jocului în arena politică internaţională. Culoarul aerian european către Asia de sud-est ce trecea deasupra Ucrainei a fost închis, marile companii aeriene vor ocoli de acum Ucraina şi nordul Mării Negre. Având cutiile negre ale avionului malaezian pe teritoriul rus „în mână”, Vladimir Putin acuză Ucraina ca fiind responsabilă pentru acest dezastru aviatic…
Publicitate
