Medicul Dan Oprea, chirurg la Spitalul din Ploiești a rupt tăcerea în urmă cu aproape două săptămâni și a făcut publice condițiile deplorabile în care personalul medical este constrâns să îngrijească bolnavii. A vorbit despre bisturie electrice de unică folosință utilizate de zeci de ori, despre aparate care pun în pericol viața pacienților pentru că nu au reviziile la zi, despre gândacii care mișună prin saloane și chiar despre tratamentul discreționar care se aplică de către șefii de secție unora dintre pacienți.
Scandalizați de confesiunile sale „fără perdea”, managerii au încercat să acopere gunoiul sub preș. Și, copie la indigo parcă după procesele verbale din epoca ceaușistă, în urma controlului dispus nu s-a găsit nimic care să confirme cele relatate de chirurgul silit să facă zilnic malpraxis.
Singurele nereguli găsite în spital … două garnituri lipsă la chiuvete. Atât.
Mai mult, șefii spitalului ploieștean nu s-au mulțumit să infirme cu hârtii spusele chirurgului Oprea, ci au insistat să îl trimită la o expertiză psihiatrică, să îl declare nebun. A fost prea mult însă pentru restul cadrelor sanitare obligate să se confrunte în fiecare secundă vitală, ca și colegul lor, cu aceleași probleme. În fața ipocriziei autorităților, medicii s-au solidarizat cu cel care a avut curajul să demaște putrefacția din instituția medicală prahoveană. Au început și ei să vorbească și să semneze petiții. N-au întârziat să apară nici mărturiile pacienților care au trecut prin acest spital, catalogat drept „spitalul groazei”.Cazul a spart astfel granițele locale, atrăgând atenția Ministerului Sănătății și fiind investigat de o comisie condusă de Raed Arafat. Același Arafat care în urmă cu 2 ani a reușit să scoată în sprijinul său mii de oameni în stradă.
Din nefericire, problemele de la Ploiești nu sunt o excepție, ci sunt întâlnite în mai toate spitalele din țară. Și nu doar la instituții medicale. Iar abordarea autorităților nu este cu nimic diferită de cea a șefilor prahoveni. Cu toții încearcă să mușamalizeze cât mai mult, să ascundă neregulile, să umfle sau să inventeze cifre. Iar de teama ca rapoartele negative să nu devină publice, problemele sunt ignorate sau se amână rezolvarea lor, fiind trecute spre coada listei de priorități. Pe primele poziții sunt evenimentele unde mai-marii pot obține imagine, atenție, laude. Prioritare sunt elogierea realizărilor, consolidarea poziției în sondaje și arogarea unor merite la care n-au contribuit decât cu deplasarea la locul respectiv pentru a culege laurii și … voturile, la viitoarele alegeri.