Greu să fii jurnalist!

Profesia de jurnalist pentru cei din afară pare să aibă un farmec aparte. Mulţi visează anchete sau reportaje ca în filme. Ori citesc un articol care le merge la suflet sau îi enervează. Cred că a fi jurnalist egal avantaje gen intrări gratuite la evenimente, acces la personalităţi şi chermeze gratis. Nu spun, sunt şi acestea apanajul profesiei, dar a fi jurnalist în România înseamnă şi multă muncă, fie ea din birou, pe teren, la telefon etc. Documentare, discuţii cu oameni şi altele. Presa nu se face 8 ore pe zi, ci non-stop. Iar de jurnalişti îmbogăţiţi nu am auzit, decât de cei mai murdari. Că de, fiecare pădure cu uscăturile sale! Dar profesia de jurnalist aduce pe lângă multă muncă şi satisfacţii şi probleme. Ameninţări, telefoane la miezul nopţii, vizite „în forţă”, apropouri gen „ştiu unde stai” şi aşa mai departe. De la cine? De la personajele despre care scriem. De la subiecţii reportajelor, anchetelor sau interviurilor pe care le realizăm. Când este un articol de bine, toată lumea îl iubeşte pe jurnalist. Când sunt probleme arătate cu degetul, încep şi nemulţumirile şi, uneori, neplăcerile pentru autor. Am întâlnit de-a lungul carierei tot felul de situaţii. Alţi colegi de breaslă au păţit şi ei destule. Majoritatea acestor ameninţări şi probleme întâmpinate în această profesie rămân nespuse. Poate ştiute doar de Poliţie, Procuratură şi colegi jurnalişti. Dar, cred că este bine ca voi, cititorii, consumatorii de media, fie ea scrisă, radio, tv sau online să înţelegeţi riscurile acestei meserii şi presiunile la care suntem supuşi. Asta ca să nu vorbesc despre cenzură… Atunci subiectul devine şi mai complicat! Călin BLAGA