Revelații cu efect întârziat

Numărul tururilor de scrutin la alegerile locale a fost subiectul care a antrenat forțele din cele două tabere politice în această săptămână. Mingea deciziei a fost pasată spre premierul așa-zis apolitic Dacian Cioloș, iar în arbitru s-a autopropus președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean. Totul a pornit de la cererea liberalilor către Guvern, solicitând emiterea unei ordonanțe de urgență prin care să se revină la alegerea primarilor și conducerii consiliilor județene în două tururi. Legislația electorală a fost modificată în timpul guvernării PDL, însă în 2015 organizarea unui singur tur de scrutin a fost menținută în legea electorală, fiind votată atât de social-democrați, cât și de liberali. Acum însă, după ce și-a evaluat prin sondaje șansele de câștig, PNL și-a dat seama că această lege îi defavorizează. Cam toate studiile și sondajele electorale arată că la primul tur cele mai multe voturi le va da electoratul candidatului care este deja în funcție. Iar cum în acest moment PSD are cele mai multe posturi de primari în țară, este previzibil ca situația să fie reconfirmată și în acest an. Pentru că, psihologic vorbind, la primul tur cam de fiecare dată au mers să voteze cei mobilizați de partide și abia la al doilea tur procentul prezenței la vot a fost în creștere, fiind atrasă o masă neimplicată politic mai mare. La fel s-a întâmplat și la ultimele alegeri prezidențiale, când în primul tur candidatul PSD a avut un număr mai mare de voturi, însă în al doilea tur a pierdut alegerile. Și, de asemenea, tot în al doilea tur de scrutin se formau alianțele, astfel încât, în special partidele de dreapta și-au îndemnat electoratul să îl voteze pe candidatul care să aibă cele mai mari șanse să îl învingă pe candidatul de stânga. Treziți în al douăsprezecelea ceas, învăluindu-se în mantia dorințelor societății civile, care prin protestele organizate după momentul Colectiv a cerut inclusiv alegeri în două tururi, liderii PNL și-au încercat șansa de a obține schimbarea legislației. Cioloș însă, invocând umbrela tehnocrației, s-a detașat de luarea unei decizii, considerând că dacă parlamentarii au votat o dată legea, nu are sens să o anuleze printr-o ordonanță de urgență cu numai 4 luni înainte de alegeri, mai ales că modificarea ar putea fi declarată neconstituțională. A ieșit public însă președintele Curții Constituționale, care a infirmat această posibilitate, cu o declarație potrivit căreia „Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, corecte şi periodice”. Cum însă Guvernul refuză să emită ordonanța de urgență în acest sens, singura șansă a liberalilor pentru modificarea legii electorale ar fi ca un nou proiect să fie supus la vot în Parlament. Deocamdată, nu există o majoritate care să voteze noua lege, social-democrații fiind împotriva acestui demers, așa că lucrurile vor rămâne la fel. Vom avea alegeri locale într-un singur tur, iar candidații sunt „condamnați” să își seducă electoratul dintr-o singură încercare.