Triada Băsescu – Ponta – Antonescu a intrat într-o nouă dimensiune. De la grotescul dinscursului de anul trecut, s-a ajuns la mesaje laudative şi chiar motivante.
Dacă astă-vară Victor Ponta era pentru Traian Băsescu un „copy-paste”, un „plagiator”, „dottore” sau „porcul care nu mai poate fi înghiţit a doua oară”, pentru că nu va mai face „greşeala de a numi un premier mincinos”, ei bine, acum acesta are doar cuvinte de laudă la adresa profesionalismului guvernului: „Am ajuns sa fiu lobbyist pentru guvern”, declara preşedintele în urmă cu câteva zile.
În plus, după ce Crin Antonescu l-a numit pe Traian Băsescu „penalul penalilor, tăticul penalilor”, „derbedeul de la Cotroceni”, „un intrigant politic, incapabil să intre în rolul de preşedinte”, iar acesta din urmă îl gratula cu calificative de genul „chiulangiu”, „impostor”, „incapabil să guverneze, o catastrofă pentru România”, acum, securea războiului pare că a fost ascunsă după zâmbete largi, voie bună şi clinchete de pahare de şampanie.
N-a trecut aşadar nici măcar un an de la proiectul USL-ist „Jos Băsescu”, iar electoratul celor doi priveşte năucit la noua ipostază caldă şi amicală arborată în timpul numirii noului ministru al Justiţiei. Ce mai! Ai zice că în sfârşit stânga, dreapta şi lateralele de nişă şi-au dat mâna şi conlucrează pentru creşterea imaginii României în afară şi pentru bunăstarea economică a poporului.
Chiar dacă Ponta se laudă că a prins jocul lui Băsescu, acesta având drept scop „să bage băţul” între PNL şi PSD, jocul de imagine merge înainte. Însă cel mai probabil nu avem parte nicidecum de „o nouă unire” de gând şi viziune, ci mai degrabă vom avea parte în curând de „răsturnări de situaţii”.
Atitudinea tipic băsesciană spre jocul la cacealma şi reputaţia de „maestru al loviturilor de teatru” indică un nou pact cu diavolul, prin care acesta speră să reuşească să supravieţuiască politic şi după încetarea mandatului.
Iar compromisul şi ipocrizia nu mai înseamnă nimic pentru nişte politicieni versatili pentru care vorba oricum nu are niciun fundament în faptă – de la promisiunea lui Antonescu cu ocazia referendumului de suspendare a preşedintelui: „Mă retrag definitiv din politică dacă Băsescu nu va fi demis”, la afirmaţiile în van ale preşedintelui: „Îmi dau demisia în 5 minute” sau „Nu vreau să câştig la masa verde”. Nu mai e cazul să ne mirăm că în topul încrederii românilor guvernanţii ocupă ultimele poziţii.
