John Maxwell, unul dintre cei mai mari promotori ai leadershipului la nivel mondial, susţine că “o firmă/o persoană creşte sau moare” . Altfel spus, nu există stagnare şi nici alternativă de compromis, singura opţiune fiind progresul.
Probabil că nu există un timp mai bun pentru dorința de a evolua decât începutul unui an. Este momentul ideal pentru a ne formula prioritățile, a defini ţinte proprii şi a trasa scopuri personale şi profesionale, în funcţie de care să stabilim obiectivele pentru care vom lucra în fiecare zi a noului an. În acest fel, vom ajunge să fim cât mai aproape de împlinirea visurilor noastre.
Atunci când ştii direcţia în care mergi, ştii ce vrei să obţii şi te motivezi pe măsură ca să faci eforturile necesare şi să acţionezi în consecinţă, ajungi să fii mai puternic, mai stabil din punct de vedere emoţional, mai încrezător şi, probabil, mai fericit.
Trebuie să încetăm să trăim doar pentru a supravieţui, să trăim fără a avea niciun vis, neştiind cine suntem şi unde vrem să ajungem. De asemenea, este esențial să încetăm să căutăm vinovaţi pentru tot ceea ce nu merge bine în viaţa noastră, să renunțăm la scuze și să nu ne mai considerăm neputincioși. Thomas Edison, omul care a inventat becul după sute de încercări eșuate considera că „dacă am face tot ce suntem capabili să facem, ne-am uimi pe noi înșine”.
Așadar, nu trebuie să avem de la alții așteptări mai mari decât de la noi. Responsabilitatea propriei existenţe ne aparţine exclusiv nouă, nu preşedintelui, nu guvernului, nu parlamentarilor, nu primarului, nu serviciilor de asistenţă socială.
Noi, prin modul nostru de a gândi, de a trăi şi de a acţiona zilnic, în fiecare minut ne croim existenţa în limitele căreia evoluăm. Când dai şi faci mult, primeşti mult, când dai puţin, primeşti la fel de puţin. Când activităţile şi acţiunile tale sunt comode, de mântuială, nu poţi să aştepţi să ai realizări prea mari. Cu cât vei încerca să îţi forţezi limitele, să te autodepăşeşti, să munceşti consecvent, cu atât vei avea parte de rezultate tot mai bune, de strălucire, nu de o eternă penumbră.
De ce să ne mulţumim cu mediocritatea, de ce să ne complacem că „merge şi-aşa” când putem face ca totul să fie excelent, să fie o poveste reală de succes, muncit, nu vânat.
Nu trebuie să visăm îmbogăţiri peste noapte sau să ajungem elite profesionale din senin, dar putem să aşezăm în fiecare zi o pietricică la temelia muntelui pe care îl visăm.